marievranceanu. A mânca este o necesitate, a mânca inteligent este o artă! : ADN-ul şi îmbătrînirea pielii. Testul skin aging

LA EDITURA TRACUS ARTE A APARUT CARTEA MEA DE NUTRITIE

7 ANI LA DIETA.AVENTURILE UNEI FEMEI GRASE

Structura şi funcţiile pielii

Denumirea de ,,piele’’ provine din latinescul ,,cutis’ = tegument. Pielea reprezintă cel mai mare organ al corpului uman. La un adult de 70 kilograme, tegumentul însumează o suprafaţă de aproximativ 2 metri pătraţi, iar greutatea lui reprezintă 15% din greutatea corporală totală. Grosimea pielii variază între 0,5-5 mm, funcţie de localizarea acesteia; de exemplu, tegumentul platelor (tălpilor) este unul din cele mai groase, aceasta datorită solicitărilor presionale considerabile. Tegumentul este alcătuit din 3 straturi, dispuse în această ordine de la exterior catre interior: epidermul, dermul, hipodermul, fiecare strat cu structură şi funcţii distincte.

Epidermul este stratul extern al tegumentului, format prin suprapunerea mai multor învelişuri de celule epiteliale keratinizate. Keratina este o proteină care conferă rezistenţă celulelor epidermului, strîns legate între ele. Epidermul la rîndul său, este constituit dintr-un strat germinativ, dispus bazal (pe baza căruia se regenerează continuu) şi o pătură cornoasă dispusă superficial. Epidermul se regenerează în permanenţă; el nu este vascularizat dar este foarte bine inervat. De asemenea, datorită conţinutului în melanină, epidermul se poate pigmenta sub influenţa razelor solare (bronzarea pielii).

Dermul este format din ţesut conjunctiv dens; spre epiderm prezintă un strat papilar, iar spre hipoderm un strat reticular. Dermul formează spre epiderm nişte proeminenţe conice, numite papile dermice. Crestele papilare de pe suprafaţa pielii, apărute prin ridicarea epidermului, sunt unice pentru fiecare persoană iar prin imprimare formează amprentele digitale. Dermul este bine vascularizat şi inervat.

Hipodermul (stratul grăsos), reprezintă stratul profund al pielii, foarte bogat în adipocite (celule grosoase) care se grupează în paniculi adipoşi. Hipodermul este delimitat inferior de fascia superficială a muşchiului scheletal.
Dezvoltarea în exces a acestui strat la om (hipodermul), conduce la apariţia obezităţii.

Pielea mai are şi o serie de structuri anexe, care îi permit realizarea multiplelor funcţii, de exemplu unghiile şi părul.

Funcţiile pielii

-protecţie: împiedică pătrunderea agenţilor patogeni în organism.

-termoreglare şi echilibru: elimină toxinele şi apa în exces şi contribuie la menţinerea constantă a temperaturii organismului, previne supraîncălzirea prin evaporarea transpiraţiei şi favorizeaza încălzirea corpului prin contracţia muşchilor erectori, anexaţi firului de păr.

-ecranare: pielea absoarbe şi reflectă radiatiile solare; absorbţia se face cu ajutorul pigmentului melanic care determină bronzarea pielii; expunerea excesivă la soare favorizează apariţia cancerului de piele (efectul mutagen al radiaţiilor solare).

-rezervor de celule embrionare: utilă în transplantul de piele.

- imunologică

-organ de simţ: pielea conţine receptori pentru durere, presiune, temperatură, receptori pentru întindere şi receptori tactili.

-comunicare: pielea reflectă anumite stări emoţionale sprin schimbarea coloraturii (palidă, roşie) şi de asemenea semnalizează prezenţa unei boli (tegumentul icteric din hepatite).

Skin Healthy Aging

Analiză ADN

Rezultatele analizei

*Gene*	*Variante*	*Rezultat*	*Efect*
Structura pielii
FLG	2282del4	Del/Ins	*
MMP1	G-1607>GG	GG	**
MMP3	5A/6A	5A/6A	*
COL1A1	Sp1 G>T	TT	**
ELN	Gly422Ser(G>A)	AA	**
PPARG	Pro12Ala	CC
STRES OXIDATIV ŞI INFLAMAŢII
SOD2	47C>T	CC	**
CAT	-262 C>T	TT	**
GPX1	Pro198Leu (C>T)	TT	**
NOS3	Glu298Asp (G894T)	TT	**
TNF	G-308A	GA	*
XRCC	Thr241Met ( C>T)	TT	**

Structura pielii

Rezultate detaliate

Au fost analizate genele asociate cu generarea şi menţinerea structurii pielii. Pielea este un organ “dinamic” , care constant se descuamează şi regenereaza în funcţie de factorii externi şi interni( exp: razele solare, metabolismul oxidativ). Este un organ elastic şi rezistent datorită structurii sale reprezentată de proteine şi fibre, în principal de colagen şi elastină. Genele testate includ colagenul, elastina şi enzimele implicate în delicatele procese de remodelare. Variaţii ale acestor gene pot avea mici efecte negative care pe termen lung pot avea consecinţe dezastruoase asupra îmbătrînirii pielii. Dacă se cunoaşte acest aspect se pot lua din timp măsuri de prevenire.

Sfaturi în acest caz

Dietă bogată în antioxidanţi cu o mare varietate de ingrediente active, astaxanthinul inclus.

Evitaţi fumatul chiar şi cel pasiv.

Dacă trăiţi într-o zonă poluată încercaţi să ieşiti cît mai des la aer curat.

Limitaţi consumul de carbohidraţi rafinaţi şi zaharuri.

GENE	REZULTAT	EFECT
FLG Filaggrin	del	Uscăciune excesivă a pielii Risc crescut de dermatite atopice şi alergii de contact( exemplu, alergia la nichel)
MMP1 Matrixmetaloproteinaza 1	GG	Această variantă tinde să crească expresia enzimei care determină defalcarea colagenului. Antioxidanţi precum astaxanthinul pot reduce expresia MMP1 putînd fi utili în menţinerea sănătăţii pielii.
MMP3 Matrix metaloproteinaza 3	5A / 6A	MMP3 la fel ca şi MMP1 este implicată în turnover-ul colagenului. În acest caz există o singură copie a variantei 5A a genei asociată cu creşterea defalcării colagenului.
COL1A1	TT	Două copii ale alelelor T, variantă asociată cu creşterea producerii de *colagen* α*1 şi* α2 ceea ce alterează raportul normal între fibre cu efecte negative asupra integrităţii pielii.
ELN Elastin Gly422Ser ( G>A)	AA	Alela A este asociată cu reducerea elasticităţii pielii în special în jurul vîrstei de 50 de ani
PPARG	________	______________

Stres oxidativ şi inflamaţii

Acestea sunt caracteristici normale ale activităţii celulare de zi cu zi. Expunerea la soare, prin intervenţia UV, creşte nivelul radicalilor liberi din celulă. Radicalii liberi mai provin şi din activităţile oxidative normale la nivel celular. Sunt molecule extrem de reactive care cauzează daune la nivelul componentelor celulare, ADN, proteine şi lipide incluse. Corpul uman a dezvoltat numeroase mecanisme de protecţie incluzînd sisteme enzimatice care să anihileze efectul radicalilor liberi înainte de a produce daune celulare. De asemeni putem ţine sub control radicalii liberi printr-o dietă adecvată, evitarea fumului de ţigară( inclusiv fumatul pasiv) şi a poluării.

Eurogenetica testează unele variaţii în genele implicate în mecanismele de protecţie .

Inflamaţiile sunt procese normale care reprezintă o primă etapă de apărare a organismului la o agresiune. Sunt sisteme complexe mediatizate de diferite molecule proteice numite cytochine care au şi rol pro sau antiinflamator. Unele dintre genele care produc cytochinele sunt polimorfice şi variaţiile pot afecta integritatea proteinelor cauzînd răspunsuri diferite la inflamaţii. Răspunsul la procesul inflamator poate fi modulat prin alimentaţie adecvată şi suplimente nutritive.

Gene	Rezultat	Efect
SOD2 47C>T Ala(-9)Val	CC	Două copii ale alelei C care produc o versiune Ala a enzimei asociată cu activitatea mitocondrială antioxidativă. Creşterea dozei de antioxidanţi în dietă poate avea efecte benefice.
CAT -262 C>T	TT	Alela T este asociată cu un nivel scăzut al enzimei catalaza care este parte importantă în protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Indivizii cu niveluri scăzute ale catalazei sunt mai susceptibili la stresul oxidativ din cauza îndepărtării mai lente a peroxidului de hidrogen. Creşterea dozei de antioxidanţi în dietă are efecte benefice.
GPX1 Pro198Leu (C>T)	TT	Leu Există în acest caz două copii Leu variantă corelată cu o activitate protectivă redusă. În acest caz este importantă cantitatea de seleniu şi chiar se recomandă creşterea RDA a acestui element.
NOS3 Glu298Asp(G894T)	TT	Două copii ale alelei T care produce versiunea Asp a proteinei. Acest aspect este asociat cu niveluri scăzute de NO( oxid nitric)-moleculă multifuncţională implicată în numeroase procese printre care repararea ţesuturilor ca urmare a leziunilor de natură diferită. Este vitală pentru sănătatea endoteliilor. În acest caz sănătatea pe termen lung a pielii poate fi afectată. Efectul acestei variaţii este agravat de fumat, obezitate şi lipsa de mişcare. Omega 3 pot ajuta funcţiile endoteliale reducînd vasoconstricţia în special la purtătorii Asp ai alelei.
TNFα G308A	GA	O copie a alelei A,polimorfism care creşte transcripţia genei şi prin urmare determină un răspuns major la stimulii inflamatori. Acest aspect poate duce la îmbătrînirea prematură a pielii. În acest caz se recomandă creşterea dozei de omega 3 , reducerea dozelor de omega 6, grăsimi trans , saturate şi reducerea carbohidraţilor rafinaţi.
XRCC3 Thr241Met ( C>T)	TT	XRCC3 este o proteină implicată în repararea ADN-ului . Varianta T(Met) poate avea influenţe negative asupra procesului de reparare. În acest caz este foarte importantă evitarea fumului , reducerea expoziţiei la poluare atmosferică şi folosirea de filtre solare adecvate pentru a reduce daunele provocateADN-ului de către razele UV.

De ce îmbătrînim?

Pielea îmbătrîneşte din cauze endogene (interne organismului) şi exogene (externe).

Îmbătrînim din cauza ceasului biologic care reglează durata vieţii, iar în ADN, după cum am văzut, se află codul care determină evoluţia întregii noastre existenţe.

Dintre factorii endogeni ai îmbătrînirii, cel mai important este bagajul genetic pe care fiecare dintre noi îl posedă încă de la naştere. Alţi factori ai îmbătrînirii care atacă pielea din interior sunt: carenţele alimentare, clima rece şi poluare.

Alimentaţia incorectă pe timp îndelungat afectează pielea.

Una dintre primele consecinţe este deshidratarea însoţită de alterarea filmului hidrolipidic, care face ca pielea să fie uscată, lipsită de tonus şi mai puţin elastică. Deshidratarea se manifestă la nivelul epidermului, dar mai ales al dermului, care îşi pierde elasticitatea şi unde se formează depresiuni ce vor favoriza formarea viitoarelor riduri.

Un aport scăzut de vitamine, mai ales a acelora care au un rol important în protecţia împotriva radicalilor liberi (vitaminele A, C, E şi betacarotenul) şi de minerale (seleniu, zinc şi cupru) provoacă îmbătrînirea. De aceea nu trebuie să lipsească din alimentaţie fructele şi legumele în cantităţi suficiente.

Un aport excesiv de proteine animale, afectează pielea, din cauza acidităţii ţesuturilor. Este nociv excesul de grăsimi, mai ales animale, dar şi absenţa lor, care face pielea să fie aspră şi predispusă la îmbătrînirea prematură.

Aportul scăzut de fibre - determină încetinirea procesului de eliminare a reziduurilor intestinale, fapt ce conduce la meteorism (acumulare de gaz în intestin, care se traduce prin creşterea în volum a abdomenului) şi la depozitarea toxinelor în reţeaua conjunctivă.

Abuzul de alcool - duce la deteriorarea pielii, prin vasodilataţia cutanată pînă la predispoziţia la îmbătrînirea prematură a pielii.

Tutunul
Pielea fumătorilor este uscată, lipsită de energie, de elasticitate şi predispusă la riduri. Îmbatrînirea prematură este legată nu doar de nicotină, dar şi de efectele negative, directe sau indirecte, provocate de alte componente ale tutunului (hidrocarburile, gudronul, aldehidele, cetonele, fenolii, acidul cianhidric, oxidul de azot), toate aceste elemente fiind nocive pentu întregul organism.

Nicotina, provoacă constricţie la nivelul microcirculatiei cutanate, fapt care face ca pielea să-şi piardă tonusul şi vitalitatea.

Expunerea excesivă la soare

Efectele pozitive ale razelor soarelui asupra organismului sunt numeroase şi incontestabile: activează energiile psiho-fizice, activează procesele biochimice celulare, stimulează hipofiza şi glandele suprarenale, iar la nivel cutanat favorizează sinteza vitaminei D, producerea de melanină şi reglează secreţia sebacee.

Expunerea la radiaţiile solare poate provoca însă şi eriteme, îmbătrînirea prematură a pielii şi, în unele cazuri, tumori. Responsabile de toate acestea sunt razele ultraviolete (UVC, UVB, UVA), care au efecte diferite în funcţie de lungimea lor de undă.

Expunerea directă la soare face ca la nivelul pielii să ajungă toate cele trei tipuri de radiaţii; în centrele de înfrumuseţare se utilizează numai raze UVA, care reduc riscurile eritemelor, arsurilor şi inflamaţiilor corneei şi ale conjunctivei, deşi nu sunt complet lipsite de efecte nocive.

Utilizarea inadecvată a produselor cosmetice

Nu trebuie sa uitam, că orice produs care este aplicat şi rămîne mult timp pe piele o împiedică să respire, deoarece astupă porii. Utilizarea inteligentă şi moderată a produselor destinate pielii permite ca aceasta să se menţină tînără şi sănătoasă.

Clima rece
Frigul provoaca scăderea hidratarii stratului cornos, cauzată de diminuarea factorului natural de hidratare (FNH), care o reglează, şi scăderea secreţiei sebacee şi a transpiraţiei, cu efecte negative asupra filmului hidrolipidic. În plus, clima rece provoacă vasoconstricţie, reducînd astfel irigarea, oxigenarea şi hrănirea pielii.

Şi hainele din fibre naturale - în, bumbac, lînă - dacă sunt impregnate cu coloranţi, balsam de rufe sau detergenţi care nu au fost eliminaţi prin clătire, au o acţiune negativă asupra pielii.

Substanţele nocive din mediul înconjurător

O cantitate deloc neglijabilă de elemente toxice este absorbită de epiderm, provocînd daune locale şi generale; în plus, stratul de substanţe depozitate pe piele astupa porii, împiedicînd respiraţia pielii, care îşi pierde vitalitatea. La toate acestea se adaogă lipsa luminii, tipică anotimpurilor reci, frigul, slaba ionizare negativă a aerului.

La fel de periculoasă este şi cantitatea de ioni pozitivi prezenţi în mediile încărcate cu sarcini electrostatice produse de televizoare, calculatoare, telefoane mobile şi aparate electrocasnice.

Pielea este afectată de toţi aceşti factori; starea ei proastă se manifestă prin colorit stins, cenuşiu, lipsa tonusului şi îmbatrînirea prematură.

Alterările echilibrului psiho-fizic

ÎntrucÎt pielea reflectă starea metabolică şi psiho-functională a organismului, pentru ca ea să fie sănătoasă trebuie să avem grijă de echilibrul dintre corpul şi psihicul nostru.

Nerespectarea ritmurilor biologice, în special a alternanţei somn-veghe, dar şi stresul îndelungat precum şi atitudinile mentale negative afectează pielea.

Dacă timpul dedicat somnului este redus, pielea are un aspect mai puţin proaspăt, iar dacă aceasta situaţie se prelungeşte în timp, apar pungi sub ochi şi pleoapele îşi pierd fermitatea. Pentru piele este nociv şi somnul indus de medicamente, care încetineşte procesul de regenerare celulară. Şi mai nocive sunt intervenţiile pentru prelungirea artificială a stării de veghe: abuzul de cafea, ceai, băuturi pe bază de cola şi amfetamine.

Influenţa stresului

Prin intermediul sistemului neurovegetativ simpatic, stresul stimulează glandele suprarenale. Rezultatul este secreţia de adrenalină (un hormon care are funcţia de mediator chimic al transmisiei nervoase a sistemului simpatic), avînd drept consecinţă activarea sistemelor de apărare ale organismului. În acest caz, în zonele corpului care trebuie apărate circulaţia sîngelui şi oxigenarea se intensifică, în timp ce în celelalte zone (inclusiv la nivel cutanat) se reduc.

Dacă starea de stres continuă, capacitatea de regenerare a pielii scade. Ca urmare, pielea este mai expusă acţiunii negative a radicalilor liberi, care provoacă îmbătrînirea prematură.