fragment din cartea 7ani la dieta. Aventurile unei femei grase. by Marie Vranceanu
Informaţiile care urmează vor permite
cititorului să aprofundeze dieta concepută de dr. Sears, care a dezvoltat un
sistem şi o tehnică ce controlează eicosanoizii. Aceştia sunt substanţe
cu funcţie de mesageri biochimici( numiţi şi suprahormoni) şi care controlează
în practică orice funcţie fiziologică a organismului uman, fiind la rîndul lor
influenţaţi de consumul de anumite medicamente şi de dietă. Au fost izolaţi
pentru prima dată în 1930 din prostata berbecilor şi au fost numiţi
prostaglandine. Pentru simplificare eicosanoizii pot fi clasificaţi în buni şi
răi în funcţie de consecinţele pe care le determină în organism. Aşa cum am
precizat eicosanoizii au rol de mesageri biochimici; în practică fiecare celulă
a corpului nostru este capabilă să îi producă iar prezenţa lor activează sau nu
anumite funcţii celulare. Eicosanoizii controlează fiecare aspect fiziologic al
organismului precum şi hormonii :testosteron,insulină şi hormonii de creştere.
Obiectivul dietei zona este acela de a
structura o situaţie alimentară ideală care să promoveze producerea
eicosanoizilor buni şi să împiedice fabricarea celor răi , avînd ca rezultat
ameliorarea tuturor funcţiilor organismului . Un rezultat mult aşteptat în
acest sens este reglarea insulinei, hormon care modulează concentraţiile de
zahăr în sînge şi deci producerea eicosanoizilor răi care se datorează
hiperglicemiei. Cheia pentru descifrarea
dietei zona constă în faptul că trebuie
să judecăm hormonal şi nu caloric.
Asta înseamnă că efectul hormonal al unei calorii de carbohidraţi este diferit
de cel al unei calorii de proteine şi al unei calorii de grăsimi. De cele mai
multe ori dieta zona este descrisă ca dieta 40/30/30 ceea ce înseamnă o dieta în care 40% din calorii este dată
de carbohidraţi, 30% de proteine şi 30% de grăsimi. Acest mod de prezentare
este absolut greşit deoarece dieta zona nu are nici o legatură cu aceste
procentaje calorice. Dieta zona urmăreşte în realitate cantitatea netă de
proteine, carbohidraţi şi grăsimi necesară la fiecare masă pentru a determina
un răspuns hormonal corect ( producerea de eicosanoizi buni ).
Dieta
voastră este corectă hormonal ?
Dacă pierdeţi grăsimea în exces, reuşiţi
să vă menţineţi concentraţia intelectuală pe toată durata zilei şi nu sunteţi
înfometati înseamnă că dieta voastră este corectă. Dieta zona reprezintă modul sănătos de a
pierde kilograme fiind în acelaşi timp uşor de aplicat. Cînd alimentele
ingerate vor fi în procent de 40/30/30 corpul va amliora în mod simţitor
funcţiile lipolitice. Determinînd nivelul de grăsimi corporale şi tipul de
activitate prestate se va putea implementa dieta stabilind cantitatea de
proteine necesară. Proteinele sunt elementele care în dietă menţin şi sporesc
masa slabă ( musculară ) După ce am stabilit cantitatea de proteine necesare se
vor stabili cele de carbohidraţi
proveniţi în special din fructe şi legume şi cele de grăsimi (
nesaturate) astfel încît raportul să fie 40/30/30.
Dieta zona asa cum a fost concepută de
dr Sears permite pierderea grăsimilor corporale modulînd nivelurile insulinei
şi permiţînd astfel organismului să utilizeze grăsimile drept combustibil.
CARBOHIDRAŢII
Dr Sears sugerează să se utilizeze în
special carbohidraţii lavorabili, adică cei proveniţi din fructe şi legume ( ca
fruct mai puţin banana care are un indice glicemic mare.
Legumele, zarzavaturile , fructele, au un indice glicemic scăzut ceea ce
înseamnă că sînt absorbite lent consimţind astfel menţinerea insulinei la
niveluri joase şi împiedicînd procesele de stocare a energiei sub formă de grăsimi. Insulina
este un hormon secretat de pancreas şi al cărui obiectiv este acela de a
menţine constant nivelul zahărului în sînge. Astfel dacă se consumă alimente cu
indice glicemic mare zaharurile vor intra rapid în sînge stimulînd pancreasul în producerea insulinei cu scopul
de a readuce nivelul zahărului sanguin la
normal. Odată cu sosirea insulinei zaharurile vor fi extrase din sange
şi de cele mai multe ori depozitate sub formă de grăsimi. Pentru buna
desfăşurare a activităţii creierului sunt utilizate zaharurile, de aceea în
cazul în care se consumă cantităţi mari de dulciuri este posibil ca insulina să
le extragă din sînge înainte de a putea fi utilizate de creier. Iată de ce
consumînd cantităţi mari de zaharuri creşte nivelul glicemiei cu tabloul deja
cunoscut caracterizat prin oboseală şi uneori dureri de cap.
PROTEINELE
Proteinele Zona-favorabile sunt cele cu un
conţinut sărac de grăsimi saturate, însemnînd, pui, peşte, curcan , tofu (
brînză de soia ).Proteinele stimulează hormonul numit glucagon cu efect invers
insulinei. Glucagonul este un hormon graso-mobilizator care încetineşte
producerea insulinei şi favorizează arderea grăsimilor acumulate.Obiceiurile
noastre alimentare duc de cele mai multe ori la secretare unor cantităţi mari
de insulină şi foarte mici de glucagon. Glucagonul stimuleaza ficatul care va
începe să verse în sînge glucoză, asfel încît energia înmagazinată în celulele
noastre va fi folosită drep combustibil pentru buna desfăşurare a activităţilor
fizice. Proteinele nefavorabile sunt cele bogate în grăsimi saturate ca :
gălbenuş de ou, carne roşie, carne de porc, etc. Grăsimile saturate determină o
creştere a rigidităţii membranei celulare astfel încît aceasta nu mai răspunde
adecvat la nivelurile normale de insulină. În acest caz corpul este mai puţin
receptiv la efectele insulinei fenomen cunoscut sub numele de rezistenţă insulinică. Corpul continuă
să pompeze insulina în sînge în tentativa de a normaliza valorile zaharurilor.
Acest proces determină o creştere a
nivelurilor insulinei care are ca efect acumularea de grăsimi corporale.
Asta nu înseamnă că trebuie să eliminăm din dietă carnea roşie ci doar să
limităm consumul şi să fie bine degresată.
GRĂSIMILE
Renunţaţi la ideea greşită conform
căreia trebuie să eliminaţi din dietă grăsimile. Nu este deloc adevărat şi la
nivel hormonal aveţi nevoie de grăsimi pentru a elimina grăsimile. Fără acestea
organismul intră în alarmă şi va tenta să înmagazineze grăsimile sub formă de
ţesut adipos. Grăsimile sunt importante din mai multe motive. În primul rînd
protejează organele , menţin pielea sănătoasă şi sunt o importantă sursă de
energie, reglează producerea de insulină şi încetinesc absorbţia
carbohidraţilor în sînge. De exemplu, ştiaţi că îngheţata fără grăsimi ridică
mai repede nivelurile insulinei decît cea cu grăsimi ? Acest fapt se datorează
tocmai încetinirii absorbţiei carbohidraţilor de către grăsimi. În acelaşi timp
grăsimile stimulează un hormon numit colecistochinina CCK şi care este
responsabil de senzaţia de saţietate. Acest hormon trimite mesaje la creier
care la rîndul său va transmite organismului mesajul de saţietate. Aşadar consumînd
la o masă 30% grăsimi în mod sigur nu vă veţi îngrăşa, va fi încetinit procesul
de absorbţie a carbohidraţilor şi veţi rezista la foame.
Implementarea
dietei zona
Pentru fiecare kg de masă slabă se vor
consuma între 1 si 2gr de proteine în funcţie de tipul de activitate desfăşurată. Pentru fiecare 7 gr de proteine
se vor consuma 9gr de carboidrati şi 3 gr de grăsimi. Grăsimile este recomandat
să fie nesaturate şi să se evite uleiurile hidrogenate. Dat fiind faptul că
acest mod de a calcula gramajele poate fi dificil a fost elaborat sistemul
blocurilor, după cum urmează :
1
bloc de proteine 7 gr
1
bloc de carbohidraţi 9 gr
1
bloc de grăsimi 3 gr
Spre deosebire de alte diete care
stabilesc numărul de calorii ce trebuiesc consumate într-o zi împărţindu-le mai
apoi pe numărul de mese , dieta zona stabileşte necesarul de proteine zilnic în
funcţie de procentajul de grăsimi corporale şi activitatea fizică desfăşurată.
Odată ce s-a stabilit cantitatea de proteine necesară ( în grame) se va trece la calcularea
numărului de blocuri ce vor alcătui dieta. Pentru aceasta va trebui să împărţim
cantitatea de proteine la 7 ( Prot.gg /7 ). Numarul de blocuri obţinut se va
împărţi mai apoi la numărul de mese pe zi ( în general 5 sau 6 ) obţinînd
astfel numărulde blocuri din care se va compune fiecare masă. Din acest moment
nu rămîne decît să alcătuim mesele în aşa fel încît să fie respectat raportul
ideal de blocuri care pentru majoritatea persoanelor e 1:1:1 ( adică 1 bloc de proteine, 1 bloc de carbohidraţi, 1 bloc de
grăsimi )
Mesele
Să ne amintim că prima masă din zi (
micul dejun ) este şi cea mai importantă. Astfel se recomandă un mic dejun
copios şi consumat în prima oră de la deşteptare. Aceasta va contribui la
accelerarea metabolismului. Următoarele mese vor trebui consumate la intervale
de 2-4 ore între ele. În timpul zilei se bea apă din belşug, cel puţin un litru
şi jumătate, iar înainte de a merge la culcare se mănîcă ceva lejer respectînd raportul 40/30/30 astfel încît să
se menţină organismul în zona chiar şi în timpul somnului. În
practică pentru a implementa dieta zona în cazul unui bărbat cu următoarele
caracteristici şi avînd ca scop pierderea de grăsime vom proceda astfel :
greutate
|
80 Kg
|
Circumferinţa pulsului
|
16.5 cm
|
Circumferinţa taliei
|
78.5 cm
|
tipul de activitate
|
Intensă
|
-Stabilirea cantităţii de proteine necesare care este de 162 gr.
-Calculare necesarului de carbohidraţi ( 162 :7 ) x 9 = 208 gr
-calcularea necesarului de grăsimi ( 162 :7 ) x3=69 gr
În practică aportul caloric al acestei diete este de 2101 kcal
calculare blocurilor relative pentru fiecare macronutrient
Proteine
|
23.1
|
Carbohidraţi
|
23.1
|
Grăsimi
|
23
|
Împărţirea blocurilor la numărul de mese decise
Mic dejun
|
5.3
|
gustare
|
2.5
|
Prînz
|
4.4
|
gustare
|
3.2
|
Cină
|
4.4
|
gustare
|
3.2
|
Calcularea cantităţii în
grame pentru fiecare macronutrient la fiecare masă
De exemplu pentru micul
dejun: (5.3x7)=37.2 ; (5.3x9)=47.8 ; (5.3x3)=15.9
GRAME
|
Prot.
|
Carbo.
|
Grăs
|
Mic
dejun
|
37.2
|
47.8
|
15.9
|
gustare
|
17.8
|
22.9
|
7.6
|
Prînz
|
30.7
|
39.5
|
13.2
|
gustare
|
22.6
|
29.1
|
9.7
|
Cină
|
30.7
|
39.5
|
13.2
|
gustare
|
22.6
|
29.1
|
9.7
|
După acest model vom calcula şi celelalte mese obţinînd o dietă
zona care va permite slăbirea armonioasă şi îmbunătăţirea capacităţilor
lipolitice ale organismului.