Mark
J. Post este profesor de fiziologie vasculara la Universitatea Maastricht în
Olanda. Un profesor oarecare, un necunoscut care dintr-o dată intră în atenţia
mass media şi devine paladinul, nu numai al grupurilor de animalişti,
ecologişti dar şi filantropişti în general.
Vorbim de carnea
sintetică!
Desi
profesorul mai sus citat se ocupă de probleme vasculare, ceea ce a interesat
lumea a fost “ Proiectul Hamburgher” finanţat de un filantrop anonim cu o donaţie
de 300 000 euro şi scopul de a produce carne sintetică plecând de la celulele
staminale de bovină.
In
martie 2012, profesorul Post într-un interviu, spunea că pentru a vedea carnea
artificială în supermarket e nevoie de 10-15 ani.
Dar
când lucrurile sunt unse şi finanţate merg repede şi la mai puţin de un an după
interviul shock, profesorul olandez a şocat din nou lumea în 5 august 2013 când
la Londra a fost pus pe grătar şi mâncat
primul hamburger sintetic.
Acesta
cântărea 150 gr fiind realizat din celulele staminale de vită cultivate in
vitro( eprubeta) . Plecând de la celulele staminale în trei luni s-au format
20000 fibre musculare. Apoi fiecare fibră a fost cultivată individual în gel de
cultură şi compactată pentru a-i da forma finală de hamburger.
Această
pseudo carne fiind total lipsită de culoare deoarece îi lipseşte mioglobina(
proteina care fixează fierul) a fost
colorată cu suc de sfeclă roşie.
Absenţa
gustului din cauza lipsei de sânge şi a grăsimii a fost corectată cu sare,
şofran, praf de ouă şi pesmet.
Evident
un astfel de hamburger nu putea fi prăjit de oricine, motiv pentru care a fost
chemat legendarul gastronom molecular Heston Blumenthal, unul din cei mai
faimoşi chef ai lumii , proprietarul faimosului restaurant Fat duck ( Londra).
După
experimentul mediatic reuşit profesorul Post a declarat: în prezent putem
produce 1 milion de hamburgheri, dacă vor fi investiţi bani în producţie. Mulţi
bani, dacă ne gândim că grămada de celule prăjite şi mâncate la Londra au
costat 380.000 euro( socotind dezvoltarea celulelor stem în laborator).
Problemele de
mediu şi sociale
Dintr-o
dată mulţi s-au erijat în ecologişti împătimiţi, sensibili protectori ai
animalelor şi se preocupă de crescătoriile intensive cu puternic impact negativ asupra
ecosistemelor deoarece se fac defrişări pentru a crea pajisti animalelor ,
emisiile de gaz metan elevate, ca să nu mai vorbim de tratamentele pe care le
suferă bietele animale înainte de a deveni pârjoale sau hamburger.
OMS s-a deranjat în prima persoană să ne spună că
în următorii 40 de ani cererea de carne se va dubla şi că mijloacele actuale de
producţie nu sunt sustenabile.
Rezultatul
? Prof. Post a spus că producerea de carne sintetică va contribui la reducerea
emisiilor de metan, reducerea efectului seră
şi va contribui la bunăstarea animalelor.
Astăzi
consumăm 285 milioane de tone carne pe an, o adevărată folie. Cu acest tip de
carne sintetică spune profesorul Post, am putea reduce impactul ambiental cu
90%.
Deci,
carnea artificială ar rezolva problemele de mediu şi a foametei în lume??
Filantropii şi încălzirea
globală
Primele care au căzut în
capcană au fost asociaţiile de protecţie ale animalelor cum ar fi People for the
Ethical Treatment of Animals care şi-au anunţat susţinerea prin alocarea a 1
milion de euro pentru cine produce hamburgherul.
Suntem
mereu de unde am plecat: nevoia omului de a mânca un surogat de carne, ceva
care să amintească forma, culoarea , gustul şi chiar consistenţa acesteia.
Nu
întâmplător industriile alimentare pentru a satisface această nevoie ( prezentă
în special la mulţi vegetarieni şi vegani)
şi mai ales pentru a încasa cât mai mulţi bani au inventat cotlete,
crenvurşti, hamburgheri, salamuri, şuncă din gluten pur şi tofu( brânză de
soia) identice cu originalele.
In
realitate nu avem nevoie să substituim nimic cu atât mai mult cu proteine precum
glutenul greu de digerat şi iritabil.
Dacă
vrem să salvăm planeta, din punct de vedere etic, moral, pentru a renunţa la
sacrificarea animalelor , e simplu: eliminăm din dietă proteina animală. Nu
trebuie să ne deranjăm inventând hamburgheri de eprubetă obţinuti în cine ştie
ce zoaie de cultură.
Printre
cei care au finanţat Proiectul Hamburgher se numără şi Sergey Brin cofondatorul
colosului Google.
După
spusele lui Post peste câţiva ani chiar şi nenorocoşii locuitori din Burkina
Faso sau Darfur vor putea mânca o farfurie plină cu proteine animale fără
animale, crescute in vitro, în eprubete sterile într-un laborator din Nord
Europa şi evident plătind royalty unei multinaţionale care deţine brevetul.
Ce
e mai nobil decât să îi saturi pe flămânzi?
Dar ce legătură
are încălzirea globală cu toate astea?
Omul
văzut ca un virus sau un cancer este responsabil de tot ce se întâmplă:
poluare, crescătorii intensive, metan , efect seră etc. Dar nimeni nu spune că
sistemul solar se încălzeşte încet inclusiv Pluton planeta cea mai îndepărtată de
soare. Deci activitatea umană este implicată până la un punct. Oare de ce mai
marii lumii trag semnalul de alarmă asupra încălzirii globale atribuind cauza
consumurilor umane?
Evident
totul va fi modificat. In favoarea cui?
James
Ephraim Lovelock chimist, futurolog, ex colaborator NASA şi autorul teoriei
Gaia spune: Eu cred că schimbările climatice sunt o situaţie mai gravă decât un
război. De aceea e necesar pentru moment, să lăsăm deoparte democraţia şi să
alegem câteva persoane autoritare capabile să conducă lumea ….
Acesta
este inventatorul găurii de ozon, datorată CFS( gazului din frigider şi spray)
şi al cărui brevet Dupont scădea exact în momentul în care s-a descoperit gaura
de ozon. Coincidenţele vietii.
Din
păcate aşa cum spune Maurizio Blondet în cartea sa Cretinismo scientifico(
Cretinismul ştiintific) James Ephraim
Lovelock, este până la gât inserat în sistemul puterii britanice. Practic el
sugerează instaurarea unei dictaturi mondiale.
Cum stau
într-adevăr lucrurile?
Discrepanţele
sociale există şi cifrele sunt halucinante:
In sudul
planetei:
2
miliarde de persoane malnutrite
11
milioane de copii care mor din motive uşor de prevenit
36
milioane de copii mor în fiecare an de foame
200
milioane de copii suferă de rahitism
110
milioane nu merg la şcoală
1.200
000 persoane suferă de foame
Nordul Planetei
1.
142.000
000 persoane supraponderale şi obeze
2.
30.000.000
persoane mor anual din cauza excesului de mâncare
Acesta este adevăratul paradox pe care nimeni
nu vrea să îl rezolve cu atât mai puţin filantropii cărnii sintetice.
In Occident 30 milioane de persoane mor
din cauza excesului de mâncare, in lumea a treia 36 milioane de copii mor anual
din cauza lipsei de mâncare.
Iată
numărul de animale sacrificate anual pentru carne:
bovine 1, 5 miliarde
porci 1 miliard
oi si capre 1,7 miliarde
pasari 50 miliarde
pesti număr necalculabil
Ar fi multe de spus dar concluzia logică
şi de bun simţ e că multe probleme legate de mediu, economice, sociale, s-ar
putea rezolva în timp scurt modificând stilul de viaţă şi manifestând mai mult
respect pentru natură.
Hamburgherul
copyright
nu este desigur soluţia pentru rezolvarea foametei şi a devastantelor
discrepanţe sociale , economice care
incendiază lumea, dar în mod sigur va contribui să îngraşe obişnuitele lobbies
şi să crească şi mai mult controlul asupra populaţiei. Exact ca şi în cazul OMG.
Henry Kissinger spunea: cine deţine controlul petrolului controlează
ţara, cine deţine monopolul alimentelor controlează populaţia Planetei.
In lume sunt crescute şi sacrificate
miliarde de animale care sunt mâncate de occidentali parcă în ciuda bărbaţilor,
femeilor şi copiilor care mor literalmente de foame.
Şi 85% din cerealele cultivate în lume
nu sunt destinate flămânzilor ci hrănirii animalelor care vor fi consumate tot
de occidentali.
7 persoane în lume ar putea fi hrănite
bine cu echivalentul în vegetale a ceea ce mânâncă un singur carnivor din SUA.
Concluzia
?
Planeta noastră nu devine mai mică din
cauza celor 7 miliarde de suflete , cum vor să ne convingă demograficii de la
putere. Dacă bogaţia ar fi corect distribuită , dacă din iubire de animale( aşa
cum ne dăm ecologişti) am deveni vegetarieni Planeta ar putea găzdui 15
miliarde de persoane sănătoase şi fericite.
Dar asta nu o spune nimeni ..dacă aţi
sti ce ar mai face industriile alimentare, cele de arome, de aditivi, cum aţi mai mânca voi 7 kg de
e-uri plătiţi cu bani şi preţul sănătăţii?
Hamburgheri sintetice pentru creiere
sintetice.