Un
sandvis, un suc, un snack, o punga de chipsuri si asa mai departe. Daca cititi
etichetele veti vedea ca abunda toate in E-uri.
In
ultimii ani industria alimentara a cheltuit miliarde de euro pentru a da hranei
noastre un aspect dragut, un fel de chirurgie estetica, a-i prelungi sederea in galantare si a o face
mai gustoasa. Este un business megagalactic indus de faptul ca tarile industrializate
au de hranit un numar mare de persoane la preturi mici.
Industria alimentara este convinsa ca aditivii
semplifica viata noastra. Permit conservarea pe timp indelungat a unui produs
si cu ajutorul lor a putut fi introdusa si notiunea de semipreparat sau gata
preparat. Fara aceste substante chimice, ne spun ei, ar trebui sa cheltuim mult
mai mult timp in bucatarie. Dar nu numai atit, ne-ar trebui si mai mult timp
pentru a face piata, pentru ca vedeti voi, fara aditivi hrana noastra nu ar
tine asa mult, s-ar altera si atunci ar trebui sa cumparam mai putin si sa
mergem mai des la supermarket.
Si
nu e totul : nu uitati margarina!, imbogatita cu omega 3, felurile de mincare
hipocalorice, light, produsele cu adaos de vitamine, de calciu…
Dupa
cum spun Federation of European Food Additives and Food Enzymes Industries
folosirea aditivilor a facut posibila prepararea pe scara larga a alimentelor
de buna calitate , sanatoase !!! si la preturi economice, multe din alimentele
consumate zilnic nu ar putea exista fara aditivi.
Ar
parea usor sa ne imaginam o discutie intre chimic si natural dar din pacate nu
e asa simplu. Inca din cele mai vechi timpuri oamenii au folosit anumite
substante la conservat alimentele , cum ar fi sarea si fumul.
In
zilele noastre raportat la greutate doar 1% din aditivi servesc la conservare.
Restul de 90 % reprezinta asa zisii aditivi cosmetici: aromatizanti, emulsifianti,
coloranti, agenti de ingrosare, indulcitori. Acestea sunt de fapt substantele
care ne preocupa cel mai mult atunci cind combatem impotriva aditivilor.
Mascind ingrediente de calitate indoielnica si insipide acesti aditivi au rolul
de a ne convinge ca mincam ceva de calitate . Doar cine are cunostinte elevate
despre fiecare substanta in parte poate sa inteleaga cum actioneaza acestea in
mod individual. Si asta ne preocupa.
Aromele
reprezinta un business de 3, 6 miliarde de dolari anual. Sintetizarea aromelor
este un proces chimic complex si multi producatori isi tin secrete formulele.
Ca exemplu, unele dintre cele mai simple arome, banana sau mar sunt rezultatul
a sute de reactii chimice. Daca va uitati pe o sticla de suc veti vedea scris:
arome. Ce anume contin aceste arome? Nu se stie si producatorul nu este obligat
sa va dea formula, trebuie doar sa scrie aroma, naturala sau artificiala si
gata
Dar
si termenul natural in acest caz este labil. Conform dispozitiilor UE prin
aroma naturala se intelege aroma extrasa din surse naturale animale sau
vegetale, dar asta nu inseamna neaparat ca aroma de capsuni din iaurtul vostru
tebuie sa provina de la o capsuna. Inseamna doar ca a fost extrasa dintr-o
sursa naturala.
Lecturarea
unor site-uri apartinind producatorilor de arome este o experienta ireala.
Exemplu, un site descrie: emulsie de aroma naturala de lime , omogenizata,
rezistenta la caldura, cu certificat Kasher si fara saruri …Poti cumpara praf
de concentrat de bere , lichide care imita gustul smintinii si a tortului cu
unt.
Indulcitorii
reprezinta un alt sector profitabil. Grupurile industriale Britain's Food Additives and Ingredients
Association explica popularitatea acestora referindu-se la sanatate si in
special la problemele de obezitate si diabet. Iata de ce e nevoie de acestia in
multe alimente. Vedeti voi, industriile s-au mobilizat in favoarea noastra(
vorba vine) si au umplut cu indulcitori produsele care astfel sunt mai sanatoase
, va ingrasa mai putin( iarasi vorba vine) ..dar uita sa spuna ca e mai mult o
chestiune de pret. Pentru a indulci un litru de suc cu zahar sunt necesari 10
centi. Daca se foloseste aspartam doar 3 centi si daca se pune zaharina doar 1
cent.
Intr-un
an de zile in lume se folosesc cam 20000 tone de indulcitor.
Atit
industriile cit si FSA sunt convinse ca acesti aditivi sunt absolut siguri. In
realitate pentru acesulfam de K s-au cerut alte studii, zaharina a produs cancer
la animalele de laborator si aspartamul…
a adus cîştiguri enorme producătorilor şi cu toate că are peste 90 de efecte
secundare a fost şi continuă să fie aprobat. Toate studiile au demonstrat că
este toxic . În anul 2005 în Italia, dr Fiorella Belpoggi şi dr Morando
Soffritti de la Fundaţia Europeană de Oncologie au realizat un studiu pe 1800 de
şobolani , 900 femele şi 900 masculi. Rezultatele: apariţia tumorilor ,
limfoamelor, leucemiei şi carcinoamelor pelvo renale la şobolanii femelă şi
apariţia tumorilor de nervi periferici şi nervi cranieni la masculi. Procentul
apariţiei tumorilor era strîns corelat cu doza zilnică de aspartam, care în
cazul experimentului a fost de 20mg , mult inferioară dozei de la om( 40 mg/kg
corp)
Un alt aspect, folosirea aspartamului
în alimente nu a dus la o scădere în greutate.
Aşadar în baza studiilor se poate afirma
că aspartamul este un produs puternic cancerigen şi nu este de ajutor în curele
de slăbire. Poate produce boli grave: tumori cerebrale, boala Parkinson,
diabet, Alzeimer, întîrziere mintală.
In Anglia au fost facute presiuni din partea consumatorilor pentru
a se preciza pe eticheta produselor care contin acesti aditivi:potential toxici
sau potential cancerogeni dar acest lucru nu s-a realizat. Din totalul
aditivilor 140 sunt siguri pentru consum in timp ce 30 pot produce daune
permanente consumatorului.
Dar ceea ce e mai grav e ca de fapt acesti aditivi transforma
hrana noastra intr-o minciuna. Adica , daca iau o felie de sunca presata sau
cotlet vreau sa simt gustul de sunca sau cotlet nu un straniu amestec de
tesuturi animale cu substante chimice.
Ca sa inchei studiile arata ca intr-un an , intre sigur, dubios si
nesigur, consumam cam 7 kg de aditivi.
sfaturi: alimentele proaspete si bine preparate nu au nevoie de
aditivi pentru ca au deja un gust natural bun
Cind mergeti la supermarket cititi etichetele, daca ingredientele
sunt scrise cu litere prea mici puneti produsul la loc.
Daca aveti copii in clasele mici luati-i cu voi la cumparaturi:
ceea ce ei nu pot pronunta nu e aliment, deci renuntati.
Nu cumparati nimic din ceea ce bunica sau strabunica voastra ar
putea confunda cu vaselina pentru usi sau crema de ghete.
Nu cumparati produse a caror ingrediente nu se gasesc in natura: proprionat de calciu,
sulfat de amoniu, celuloză, guma xanthan, renunţaţi.
-Gătiţi şi
chiar…gătiţi-va! În felul acesta veţi sta departe de alimentele industriale şi
studiile au arătat că cine pregăteşte hrana în casă are mai multe şanse de a
urma o dietă sănătoasă.
surse:
surse:
