Romania, calul troian pentru comertul cu OMG pe continent




In anul 1998 profitind de lipsa unei legislatii corespunzatoare companiile OMG s-au plantat in Romania. Ca rezultat ne-am ales cu porumbul MON810 produs de Monsanto si soia transgenica. Se pare ca soia cultivata in Romania acopera 1/3 din productia Europei.

Din ziarul Capital, miercuri 3 iulie, aflu ca  Parlamentul României a adoptat în urmă cu câteva zile o lege care permite cultivarea plantelor modificate genetic în ariile protejate de interes comunitar, sit Natura 2000. Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare.

Asta e prea mult.

Legislatia româneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie înca din iunie 2006. Desi este în vigoare, aceasta lege nu este implementata.
În prezent, nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din România, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca având ingrediente modificate genetic.
Astfel, consumatorii din România sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputând identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.( sursa infoOMG)

Porumbul MON810 este un monstru vegetal obtinut prin insertia in ADN a genei Cry1Ab extrasa din Bacillus thuringiensis.
Aceasta specie de incrucisare intre un microb si o cereala a fost conceputa cu scopul de a crea o toxina, numita de altfel toxina Bt,  prin care porumbul sa devina rezistent la insecta sfredelitorul( molia) porumbului Ostrinia nubilalis.

In perioada de proba de 90 de zile au fost studiati 40 de sobolani, 20 femele si 20 masculi, la care au fost evidentiate diverse reactii. Schimbarile cuprindeau aspecte caracteristice alergiilor, infectiilor si unor boli cum ar fi cancerul, anemia. S-a notat o crestere a tensiunii arteriale si a glicemiei.
S-a remarcat astfel o crestera a numarului de bazofile din singe a caror functie este producerea de histamine ceea ce sugereaza ca porumbul declanseaza reactii alergice. S-a remarcat de asemeni o crestere a numarului de limfocite , cu rol imunitar in combaterea infectiilor. Dat fiind ca sunt produse si de splina cercetatorii au analizat acest organ si au observat ca fusese deteriorat.
De asemeni s-a constatat o reducere a reticulocitelor( globule rosii tinere, anucleate din care se vor forma eritrocitele normale) de 52% . Scaderea eritrocitelor este corelata cu anemia.
S-a mai inregistrat o reducere a greutatii rinichilor , organe importante in eliminarea substantelro toxice din organism, imbolnavirea lor punind in pericol viata.
Cresterea glicemiei in proportie de 10 % , cresterea fiind corelata cu declansarea diabetului.
La toate acestea Monsanto a spus ca se incadreaza in limita variabilitatii biologice normale.

Declaratia socanta a unui crescator de animale: Intr-o zi calul a mincat un pic de mais si a pierdut apetitul. I s-a umflat burta a facut spume la gura si a murit( Nestor Catoran)
In anul 2003 , in Filipine persoanele care traiau linga culturile de mais trangenic au avut reactii cutanate, respiratorii si intestinale in perioada polenizarilor. Asta a demosntrat ca polenul de porumb modificat genetic poate provoca imbolnaviri. Din 2003 pina in 2004 in satucul din Filipe s-au imbolnavit 96 de persoane, s-au inregistrat 5 cazuri de moarte suspecta si 9 cai, 4 bivoli si 36 de pui au murit dupa ce au pascut , respectiv giugulit in cimpul cultivat cu porumb modificat genetic.

Terje Traavik director la Institutul Norvegian de Ecologie Genetica a aflat de incident in toamna lui 2003 si s-a organizat in asa fel incit sa poate lua probe de singe in octombrie. Au fost analizati 39 de indivizi si la toti a fost relevata prezenta anticorpilor IgA, IgB, IgM ca raspuns la toxina Bt.
Reactiile IgA si IgM indica o expunere recenta la Bt( in jur de 3 luni) ceea ce confirma ipoteza ca boala a fost provocata de inhalarea de polen Bt din cultura de porumb modificata genetic.

Dar Traavik si colab nu s-au oprit aici. Ei au facut analize pentru a vedea in ce cantitate toxina Bt era produsa de porumb. S-a vazut ca nu exista o constanta. Nivelurile mergeau de la 0,014 micrograme la 0,9 micrograme. Acest fapt ridica multe semne de intrebare privind stabilitatea genetica a transgenelor si expresia acestora.

“Mai mult de 20 de fermieri s-au lamentat ca in ultimii doi ani scroafele hranite cu porumb transgenic au devenit aproape sterile sau au prezentat false gestatii, cu manifestari tipice sarcinii dar cu lipsa fatului” Reuters
In SUA multi fermieri au reclamat prezenta problemelor de sterilitate la vaci si tauri hraniti cu porumb modificat genetic. Astfel in septembrie 2005 trei crescatori au hranit vacile cu porumb transgenic imediat dupa ce acestea au nascut.
Animalele ar fi trebuit sa inceapa sa aiba din nou menstruatii cam dupa 3 luni perioada dupa care ar fi trebuit sa fie refecundate. Dupa opt luni ciclul lor mestrual nu revenise si prin urmare au fost vindute. Acelasi fermier a hranit si viteii cu acelasi porumb. La femele ciclul mestrual ar fi trebuit sa apara la 8-9 luni. Dupa 13 luni acestea nu aveau inca menstruatii si prin urmare au fost vindute.

In Germania 20 de vaci de lapte hranite cu porumb transgenic produs de Syngenta , Bt176, au murit misterios. Interesant e ca Syngenta l-a despagubit pe crescator dar nu a recunosc public ca moartea s-ar fi datorat porumbului Bt176.
Alimentele OMG pot fi cauza de boli resistente la antibiotice . Va explic: O data cu transgena se introduce si o gena marcatoare de rezistenta la antibiotice ARM si care va permite celulei sa supravietuiasca la administrarea de antibiotice. Procedura e aceasta: gena marcatoare se lipeste la transgena prima de insertie. Dupa insertie celulele sunt expuse unui antibiotic. Vor supravietui doar cele care au integrat si activat in ADN gena ARM. Gena ARM va ramine in celulele plantei si va fi cosumata de animale si om.
Organizatii medicale din lumea intreaga si-au exprimat preocuparea legata de faptul ca gena ARM se poate transfera in tubul digestiv sau in mediu difuzindu-se la bacterii patogene si dind nastere la boli resistente la antibiotice. Acest lucru a fost deja demonstrat pentru marcatorii de rezistenta la kanamicina , dar din nou producatorii si legislatorii au spus ca  acest antibiotic nu mai este folosit. E o minciuna grosalana se foloseste inaintea endoscopiilor la colon si rect la infectii oculare, in tratatmentul de urgenta pentru traume produse de corpuri contondente si este foarete eficienta impotriva tulpinii E. coli 0157 :H7 , enterohemoragica, transmisa cu apa si alimentele( una dintre cele mai periculoase tulpini E.coli.)

In mod natural bacteriile dezvolta rezistenta la antibiotice, va imaginati dezastrul in cazul in care acest lucru s-ar extinde.
Punctez doar asupra unui alt aspect cu care voi reveni. Foarte multi aditivi alimentari provin din tehnologii biotech, adica si ei contin OMG.  Ca un exemplu Unilever produce inghetata cu o gelatina modificata genetic dar acest lucru nu se regaseste pe eticheta. Va explic data viitoare de ce.

Un lucru este sigur, pe baza de observatii directe. Animalele evita culturile OMG.