In
anul 1998 profitind de lipsa unei legislatii corespunzatoare companiile OMG
s-au plantat in Romania. Ca rezultat ne-am ales cu porumbul MON810 produs de
Monsanto si soia transgenica. Se pare ca soia cultivata in Romania acopera 1/3
din productia Europei.
Din
ziarul Capital, miercuri 3 iulie, aflu ca Parlamentul României a adoptat în urmă cu
câteva zile o lege care permite cultivarea plantelor modificate genetic în
ariile protejate de interes comunitar, sit Natura 2000. Legea a fost trimisă la
Preşedintele României pentru promulgare.
Asta
e prea mult.
Legislatia
româneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind
obligatorie înca din iunie 2006. Desi este în vigoare, aceasta lege nu este
implementata.
În
prezent, nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe
piata din România, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca
având ingrediente modificate genetic.
Astfel,
consumatorii din România sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din
magazine produse ne-modificate genetic, neputând identifica acele produse
modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.( sursa infoOMG)
Porumbul
MON810 este un monstru vegetal obtinut prin insertia in ADN a genei Cry1Ab
extrasa din Bacillus thuringiensis.
Aceasta
specie de incrucisare intre un microb si o cereala a fost conceputa cu scopul
de a crea o toxina, numita de altfel toxina Bt, prin care porumbul sa devina rezistent la
insecta sfredelitorul( molia) porumbului Ostrinia
nubilalis.
In
perioada de proba de 90 de zile au fost studiati 40 de sobolani, 20 femele si
20 masculi, la care au fost evidentiate diverse reactii. Schimbarile cuprindeau
aspecte caracteristice alergiilor, infectiilor si unor boli cum ar fi cancerul,
anemia. S-a notat o crestere a tensiunii arteriale si a glicemiei.
S-a
remarcat astfel o crestera a numarului de bazofile din singe a caror functie
este producerea de histamine ceea ce sugereaza ca porumbul declanseaza reactii
alergice. S-a remarcat de asemeni o crestere a numarului de limfocite , cu rol
imunitar in combaterea infectiilor. Dat fiind ca sunt produse si de splina
cercetatorii au analizat acest organ si au observat ca fusese deteriorat.
De
asemeni s-a constatat o reducere a reticulocitelor( globule rosii tinere,
anucleate din care se vor forma eritrocitele normale) de 52% . Scaderea eritrocitelor
este corelata cu anemia.
S-a
mai inregistrat o reducere a greutatii rinichilor , organe importante in eliminarea
substantelro toxice din organism, imbolnavirea lor punind in pericol viata.
Cresterea
glicemiei in proportie de 10 % , cresterea fiind corelata cu declansarea
diabetului.
La toate acestea Monsanto a spus ca se incadreaza in limita variabilitatii biologice normale.
La toate acestea Monsanto a spus ca se incadreaza in limita variabilitatii biologice normale.
Declaratia
socanta a unui crescator de animale: Intr-o zi calul a mincat un pic de mais si
a pierdut apetitul. I s-a umflat burta a facut spume la gura si a murit( Nestor
Catoran)
In
anul 2003 , in Filipine persoanele care traiau linga culturile de mais
trangenic au avut reactii cutanate, respiratorii si intestinale in perioada
polenizarilor. Asta a demosntrat ca polenul de porumb modificat genetic poate
provoca imbolnaviri. Din 2003 pina in 2004 in satucul din Filipe s-au
imbolnavit 96 de persoane, s-au inregistrat 5 cazuri de moarte suspecta si 9
cai, 4 bivoli si 36 de pui au murit dupa ce au pascut , respectiv giugulit in
cimpul cultivat cu porumb modificat genetic.
Terje
Traavik director la Institutul Norvegian de Ecologie Genetica a aflat de
incident in toamna lui 2003 si s-a organizat in asa fel incit sa poate lua
probe de singe in octombrie. Au fost analizati 39 de indivizi si la toti a fost
relevata prezenta anticorpilor IgA, IgB, IgM ca raspuns la toxina Bt.
Reactiile
IgA si IgM indica o expunere recenta la Bt( in jur de 3 luni) ceea ce confirma
ipoteza ca boala a fost provocata de inhalarea de polen Bt din cultura de
porumb modificata genetic.
Dar
Traavik si colab nu s-au oprit aici. Ei au facut analize pentru a vedea in ce
cantitate toxina Bt era produsa de porumb. S-a vazut ca nu exista o constanta.
Nivelurile mergeau de la 0,014 micrograme la 0,9 micrograme. Acest fapt ridica
multe semne de intrebare privind stabilitatea genetica a transgenelor si
expresia acestora.
“Mai
mult de 20 de fermieri s-au lamentat ca in ultimii doi ani scroafele hranite cu
porumb transgenic au devenit aproape sterile sau au prezentat false gestatii,
cu manifestari tipice sarcinii dar cu lipsa fatului” Reuters
In
SUA multi fermieri au reclamat prezenta problemelor de sterilitate la vaci si
tauri hraniti cu porumb modificat genetic. Astfel in septembrie 2005 trei crescatori
au hranit vacile cu porumb transgenic imediat dupa ce acestea au nascut.
Animalele
ar fi trebuit sa inceapa sa aiba din nou menstruatii cam dupa 3 luni perioada
dupa care ar fi trebuit sa fie refecundate. Dupa opt luni ciclul lor mestrual nu
revenise si prin urmare au fost vindute. Acelasi fermier a hranit si viteii cu
acelasi porumb. La femele ciclul mestrual ar fi trebuit sa apara la 8-9 luni.
Dupa 13 luni acestea nu aveau inca menstruatii si prin urmare au fost vindute.
In
Germania 20 de vaci de lapte hranite cu porumb transgenic produs de Syngenta ,
Bt176, au murit misterios. Interesant e ca Syngenta l-a despagubit pe crescator
dar nu a recunosc public ca moartea s-ar fi datorat porumbului Bt176.
Alimentele
OMG pot fi cauza de boli resistente la antibiotice . Va explic: O data cu
transgena se introduce si o gena marcatoare de rezistenta la antibiotice ARM si
care va permite celulei sa supravietuiasca la administrarea de antibiotice.
Procedura e aceasta: gena marcatoare se lipeste la transgena prima de insertie.
Dupa insertie celulele sunt expuse unui antibiotic. Vor supravietui doar cele
care au integrat si activat in ADN gena ARM. Gena ARM va ramine in celulele
plantei si va fi cosumata de animale si om.
Organizatii
medicale din lumea intreaga si-au exprimat preocuparea legata de faptul ca gena
ARM se poate transfera in tubul digestiv sau in mediu difuzindu-se la bacterii
patogene si dind nastere la boli resistente la antibiotice. Acest lucru a fost
deja demonstrat pentru marcatorii de rezistenta la kanamicina , dar din nou
producatorii si legislatorii au spus ca
acest antibiotic nu mai este folosit. E o minciuna grosalana se foloseste
inaintea endoscopiilor la colon si rect la infectii oculare, in tratatmentul de
urgenta pentru traume produse de corpuri contondente si este foarete eficienta
impotriva tulpinii E. coli 0157 :H7 , enterohemoragica, transmisa cu apa si
alimentele( una dintre cele mai periculoase tulpini E.coli.)
In
mod natural bacteriile dezvolta rezistenta la antibiotice, va imaginati
dezastrul in cazul in care acest lucru s-ar extinde.
Punctez doar asupra unui alt
aspect cu care voi reveni. Foarte multi aditivi alimentari provin din
tehnologii biotech, adica si ei contin OMG. Ca un exemplu Unilever produce inghetata cu o
gelatina modificata genetic dar acest lucru nu se regaseste pe eticheta. Va
explic data viitoare de ce.
Un
lucru este sigur, pe baza de observatii directe. Animalele evita culturile OMG.