prea bun(?) , prea ca la ţară(?)




M-am dus la supermarket la raionul lactate. Nu am putut sa fac poze ca cica nu era voie. Am studiat toate iaurturile prezente. Nu ca ar fi fost o mare varietate. Adica erau multe, f multe borcane apartind la vreo 6 marci. Predomina Danone. Eu m-am dus spre cele cu reclama pompoasa: adica aia de la Covalac..prea bun, prea ca la tara. Si am citit eticheta.
Dupa cum v-am mai spus si cu alte ocazii traditia mea culinara este legata de zona Moldovei( eeee!!!) unde intr-un satuc de pe linga Iasi am facut ochi fara sa fi priceput cam in ce lume intrasem. Alimentatia mea si a familiei se compunea  numai din alimente facute in casa. Cred ca mama isi propusese de pe atunci sa ma faca nutritionista si normal ca trebuia sa puna inainte puterea exemplului propriu.
Asa ca, iata-ma la multi diferenta, umblind nauca prin lume si batindu-va  la cap cu alimentatia sanatoasa. Iata-ma  azi cu iuartul de la Covalac in mina intrebindu-ma : dadeau vacile nostre lapte praf? Punea mama asa ceva in chisleag? ( asta e un fel de iaurt cu lapte crud , denumirea made in Moldavia, dialect)
Categoric nu? Si atunci ce cauta laptele praf intr-un produs care se vrea, “prea bun, prea ca la tara?”
 Ca sa fie mai gros. Niciodata iaurtul facut in casa nu are consistenta celui din oras.
Solutia: cititi etichetele si nu-l cumparati.
Printre iaurturile care au trecut testul meu ( adica fara alte bazaconii inafara de lapte pasteurizat)
Interagro _zimnicea
Zuzu
Monor
Napolac scria ca e din lapte dar eticheta nu era clara in privinta ingredientelor.
Iaurtul Bio , productie germana, dezamagire, spune ca e cu produse de agricoltura bioogica si nimic altceva. Pai poate are lapte praf bio.
Deci , bani multi, satisfactie minima.


Un alt produs care mi-a atras atentia Froop Muller pe a carei eticheta ti-e groaza sa te uiti: printre coloranti, amidon modificat, agenti de spumare, corectori de aciditate, emulsificatori mai contine si gelatina alimentara , adica froop-ul asta ar trebui sa il consum gindindu-ma ca are legatura cu oasele, pielea si vezica inotatoare a unor vertebrate. 



Iata etapele producerii iaurtului industrial –scheda tehnica Italia
Producerea pe scara industriala a iuartuluiIn sistem industrial se folosesc cantitati determinate d elapte si fermenti lactici . Se incubeaza la 40-44 grade pentru 2-4 ore . Caldura este necesara bacteriilor pentru a scinda molecula de lactoza. In acest proces se produce acid lactic
Fazele productiei sunt:
pasteurizarea laptelui
corectarea reziduului sec prin evaporare
adaogarea culturilor bacteriene
incubarea
omogenizarea –fragmentarea mecanica a globulelor de grasime
racirea la 4 grade
adaos de fructe sterilazate daca e cazul
adaugarea de arome sau sorbat de potasiu
punerea iaurtului in paharele sterile
conservarea la 4-10 grade
timp de garantie maxim 40 zile

 singura solutie ramine citirea etichetelor.
Desi…va recomand o carte : Not on the label  by Felicity Lawrence