Misterele microbiomului uman



Prin microbiom intelegem enormele populatii de bacterii, ciuperci, virusuri care traiesc  in corpul nostru, in special in aparatul digestiv , pe epiderma, aparatul urogenital , aparatul respirator. Toti acesti microbi sunt de 20 de ori mai multi decit celulele corpului. Variabilitatea acestei populatii este incredibila. Se spune ca doar 17 % din tulpinile prezente pe mina stinga se regasesc si pe dreapta. Privit din aceasta optica o persoana  nu e doar un individ apartinind speciei umane ci un superorganism constituit din numeroase ecosisteme fiecare esential pentru supravietuirea intregului. Se estimeaza ca nou nascutii mostenesc de la mama cam 100 de tulpini bacteriene, daca nasterea este vaginala, si alte citeva zeci prin contact direct cu pielea mamei in urmatoarele ore dupa nastere. Urmatoarele tulpini vin de la personalul sanitar si ulterior de la familie incit la sfirsitul primelor 6 luni de viata copilul are cam 700 de tulpini bacteriene iar la sfirsitul celui de al treilea an de viata are o populatie de microorganisme unica precum o amprenta.
In prezent este in desfasurare Proiectul microbiomului uman  care isi propune identificarea , caracterizarea microorganismelor si raportul lor cu starea de sanatatea sau boala la om. Este un proiect cu un buget de 115 milioane de dolari si de la care se asteapta rezultate si raspunsuri importante.
Ceea ce deja se stie cu claritate e ca rolul microbiomului in sanatatea umana este mult mai important decit s-a crezut. Intelegerea dinamicii populatiilor bacteriene si guvernarea acestora , poate fi o strategie mult mai buna decit bombordarea cu antibiotice. Ar putea fi util in tratarea unor boli grave.
Secventialitatea genetica a deschis poarta unor tarimuri pina acum neexplorate.      Patrick Seed de la Duke University Medical Center, spune: pina acum bacteriile se cultivau in discuri Petri. Aceasta este o tehnica ce poate identifica doar 20% din tulpini. Conceptia clasica de infectie presupune un singur organism care invadeaza corpul nostru si se reproduce determininind o serie de alterari. De curind s-a descoperit ca unele patologii sunt mai curind rezultatul unui dezechilibru intre populatiile microbiene si gazda.
Cercetarile actuale ipotizeaza ca alteratiile microbiomului stau la baza unor procese inflamatorii cronice, diabet, dermatite,  alergii, obezitate.
Richard Ostfeld de la Cary Institute of Ecosystem Studies, New YorK sustine: cu cit aceste microorganisme sunt mai diversificate cu atit posibilitatea ca organismul nostru sa fie invadat de microbi dinafara este mai scazuta. Daca toate locurile ( nisele) sunt ocupate este dificil pentru invadatori sa se stabileasca in corp. Studiile in acest sens sunt numeroase: astfel cercatatorii de la  US Department of Agriculture au introdus in dieta puilor de crescatorie 29 de specii bacterice cu scopul de a realiza o excludere competitiva si succesiv i-au expus la Salmonella la care sunt foarte vulnerabili. Colonizarea cu Salmonella a fost cu 99% inferioara comparativ cu normalul.
Intr-un alt experiment un esantion din flora bacteriana extrasa de la soareci obezi a fost introdusa la soareci non obezi  care fara a minca mai mult au devenit obezi.
Recent  Sarkis Mazmanian si June L. Round de la California Institute of Technology au descoperit ca sobolanii de laborator privati de microbiom nu sunt capabili sa sintetizeze molecula antiinflamatorie IL-10. Daca se introduce soarecilor o noua flora acestia vor fi in masura sa resintetizeze molecula.
Asadar zestrea genetica a microbiomului nostru interactioneaza cu mediul impreuna cu genomul nostru. Avem asadar 2 genomuri: cel uman( static) si cel al microbiomului ( dinamic) . Fluctuatiile in populatiile microbiomului duc la aparitia bolilor sau la vindecarea lor.
Abilitatea de a guverna aceste fluctuatii reprezinta medicina viitorului.