Prin microbiom intelegem enormele populatii de
bacterii, ciuperci, virusuri care traiesc
in corpul nostru, in special in aparatul digestiv , pe epiderma, aparatul
urogenital , aparatul respirator. Toti acesti microbi sunt de 20 de ori mai
multi decit celulele corpului. Variabilitatea acestei populatii este
incredibila. Se spune ca doar 17 % din tulpinile prezente pe mina stinga se
regasesc si pe dreapta. Privit din aceasta optica o persoana nu e doar un individ apartinind speciei umane
ci un superorganism constituit din numeroase ecosisteme fiecare esential pentru
supravietuirea intregului. Se estimeaza ca nou nascutii mostenesc de la mama
cam 100 de tulpini bacteriene, daca nasterea este vaginala, si alte citeva zeci
prin contact direct cu pielea mamei in urmatoarele ore dupa nastere. Urmatoarele
tulpini vin de la personalul sanitar si ulterior de la familie incit la
sfirsitul primelor 6 luni de viata copilul are cam 700 de tulpini bacteriene
iar la sfirsitul celui de al treilea an de viata are o populatie de
microorganisme unica precum o amprenta.
In prezent este in desfasurare Proiectul
microbiomului uman care isi propune
identificarea , caracterizarea microorganismelor si raportul lor cu starea de
sanatatea sau boala la om. Este un proiect cu un buget de 115 milioane de
dolari si de la care se asteapta rezultate si raspunsuri importante.
Ceea ce deja se stie cu claritate e ca rolul
microbiomului in sanatatea umana este mult mai important decit s-a crezut. Intelegerea
dinamicii populatiilor bacteriene si guvernarea acestora , poate fi o strategie
mult mai buna decit bombordarea cu antibiotice. Ar putea fi util in tratarea
unor boli grave.
Secventialitatea genetica a deschis poarta unor
tarimuri pina acum neexplorate. Patrick Seed de la Duke University
Medical Center, spune: pina acum bacteriile se cultivau in discuri Petri.
Aceasta este o tehnica ce poate identifica doar 20% din tulpini. Conceptia
clasica de infectie presupune un singur organism care invadeaza corpul nostru
si se reproduce determininind o serie de alterari. De curind s-a descoperit ca
unele patologii sunt mai curind rezultatul unui dezechilibru intre populatiile
microbiene si gazda.
Cercetarile actuale ipotizeaza ca alteratiile microbiomului stau la baza
unor procese inflamatorii cronice, diabet, dermatite, alergii, obezitate.
Richard Ostfeld de la Cary Institute of Ecosystem Studies, New YorK
sustine: cu cit aceste microorganisme sunt mai diversificate cu atit
posibilitatea ca organismul nostru sa fie invadat de microbi dinafara este mai
scazuta. Daca toate locurile ( nisele) sunt ocupate este dificil pentru invadatori
sa se stabileasca in corp. Studiile in acest sens sunt numeroase: astfel
cercatatorii de la US Department of
Agriculture au introdus in dieta puilor de crescatorie 29 de specii bacterice
cu scopul de a realiza o excludere competitiva si succesiv i-au expus la Salmonella
la care sunt foarte vulnerabili. Colonizarea cu Salmonella a fost cu 99%
inferioara comparativ cu normalul.
Intr-un alt experiment un esantion din flora bacteriana extrasa de la
soareci obezi a fost introdusa la soareci non obezi care fara a minca mai mult au devenit obezi.
Recent Sarkis Mazmanian si June L.
Round de la California Institute of Technology au descoperit ca sobolanii de
laborator privati de microbiom nu sunt capabili sa sintetizeze molecula
antiinflamatorie IL-10. Daca se introduce soarecilor o noua flora acestia vor
fi in masura sa resintetizeze molecula.
Asadar zestrea genetica a microbiomului nostru interactioneaza cu mediul
impreuna cu genomul nostru. Avem asadar 2 genomuri: cel uman( static) si cel al
microbiomului ( dinamic) . Fluctuatiile in populatiile microbiomului duc la
aparitia bolilor sau la vindecarea lor.
Abilitatea de a guverna aceste fluctuatii reprezinta medicina viitorului.