Spoturile publicitare alterează profund conştientizarea valorilor nutriţionale din alimente şi
fidelizează copiii la consumarea unui produs şi a unei mărci prin escamotaje şi
şiretlicuri.
Copiii nu sunt conştienţi de intenţiile seductive ale
unei reclame lăsîndu-se fascinaţi la orice vîrstă de propuneri care vin de la
personaje cunoscute şi îndrăgite de ei: Puffi, eroi din Star Wars,
Incredibilii, etc. şi care sunt folosite
de către firmele producătoare tocmai cu scopul de a-i fideliza pe micuţi la o
anume marcă şi produs. Este ceea ce
rezultă dintr-un studiu condus de cercetătorii de la Universitatea de Ştiinte
ale sănătăţii şi comportamentului alimentar din Wollongon , Australia.
Copiii au declarat că sunt atraşi de gadget asociate
cu publicitatea şi reprezentate de jocuri, puzzle care se refereau la eroii lor
de cinema preferaţi . Dar, interesant, acest aspect nu era perceput de micuţi
ca o formă de promovare ci ca o informaţie despre ce anume e nou şi bun de
cumpărat, despre ceea ce alţi copiii mănîncă şi avantajele corelate cu consumul
unui anumit produs.
De exemplu copiii partecipanţi la studiu vedeau
Vegemite( pastă din legume şi extract din drojdie de bere care se mănincă unsă
pe pîine) produsă de Kraft( face parte din tradiţia australiană) ca pe un
produs pe care toţi copiii îl mănîncă( avantaj social) şi Milo( ciocolată solubilă ) produsă de Nestlè ca pe o
băutură care face bine şi dă energie( avantaj fizic) .
Brandurile de junk food se folosesc da faptul că la copil nevoia de recunoaştere,
de apartenenţă la un grup se traduce
prin dorinţa de a avea tot ce au şi ceilalţi. Un alt element este tendinţa
copiilor de a emula modelele comportamentale atribuite eroilor din desene
animate sau staruri de cinema cu speranţa
de a deveni frumoşi, puternici şi
populari ca aceştia. În această perioadă a dezvoltării psihologice, copilul are
mult mai multă nevoie de modele de referinţă de la care se înveţe ce e bine şi
ce nu şi acest lucru se realizează în mod total acritic. Incapacitatea copiilor
de a recunoaşte intenţiile persuasive din reclame îi face vulnerabili.
În acest sens literatura de specialitate privind
dezvoltarea cognitivă a demonstrat că
pînă la vîrsta de 5 ani copiii au dificultăţi în distingerea reclamelor televizive
deoarece doar de la 8 ani în sus se dezvoltă conştiinţa adecvată perceperii
intenţiilor spoturilor publicitare. Conştientizarea tehnicilor utilizate pentru
promovarea unui produs începe să se formeze între 11 şi 14 ani. Şi chiar cu
achiziţionarea acestei capacităţi copiilor le este greu să nu urmeze reacţia
emotivă care se declanşează în ei în faţa reclamei bazată pe necesităţile lor
de apartenenţă şi emulaţie .
Marile societăţi alimentare cunosc acest delicat
aspect şi îl exploatează în favoarea propriului business.
Problema este că lipsa de conştientizare a
dezavantajelor derivate dintr-o alimentaţie
nesănătoasă cu accentuarea presupuselor beneficii la nivel social sunt
cauza principală a obezităţii la nivel planetar.
Sursa ilfattoalimentare