Cafeaua şi funcţiile cerebrale








De ce este cafeaua atît de îndrăgită? Prin ce ademeneşte ea? Unora le place gustul amărui,alţii savurează ritualul pregătirii, însă, indiferent de motivul recunoscut, principala atracţie a cafelei şi a ceaiului negru este cofeina (sau cafeina), stimulatorul cel mai larg folosit în civilizaţia noastră şi singura substanţă psihoactivă în sursele noastre alimentare. În multe ţări, cafeaua a devenit principala băutura. In StateleUnite, peste 90% dintre adulţi consumă cofeină zilnic, cantitatea medie folosită fiind de 4mg/kilocorp, adică 2-4 ceşti de cafea.

Trebuie să ştim că foarte multe produse alimentare, începînd de la ciocolată, cacao, diferite dulciuri, prăjituri, budinci, pînă la produse lactate şi băuturi nealcoolice, precum şi în peste 1000 de preparate medicale, în special în antinevralgice, antigripale, antialergice şi cele prescrise pentru a slăbi, se găsesc cantităţi apreciabile de cofeină.

Părinţii să ştie că majoritatea băuturilor de tip pepsi şi cola conţin cofeina !





Efectele cofeinei asupra sistemului nervos central.

Cunoscută ca fiind un stimulant al sistemului nervos central, cofeina influenţează sistemul de comunicare al creierului pe mai multe căi. Se ştie că celulele creierului (neuronii) comunică între ele prin intermediul unor substanţe chimice. Neuronii secretă “mesageri chimici” numiţi neurotransmiţători, care sunt recepţionati de celulele învecinate şi pe care aceşti mesageri le influenţează. Unii neurotransmiţători au o acţiune stimulantă, în timp ce alţii au un efect depresiv.
Efectul cel mai puternic al cofeinei constă în capacitatea ei de a influenţa nivelurile a doi neurotransmiţători: acetilcolina şi adenozina. Cofeina tulbură biochimia creierului, crescînd nivelul acetilcolinei şi interferîndu-se în transmiterea adenozinei (fiind un antagonist neselectiv al receptorilor de adenozină). În felul acesta, cofeina deranjează echilibrul fin al neurotransmiţătorilor din creier, cu consecinţe grave.
Adenozina are rolul unei frîne, iar cofeina împiedică acţiunea ei, permiţînd o stimulare artificială a creierului.

Cofeina mai influenţează un alt neurotransmiţător: creşte cantitatea de dopamină, ceea ce este extrem de îngrijorător, deoarece unele dintre afecţiunile psihiatrice cele mai dificile, par să fie produse de un exces de dopamina.
Tulburarea comunicării intracerebrale, produsă de cofeina, poate duce şi la alte afecţiuni psihiatrice, cum ar fi stările depresive, caracterizate prin scăderea funcţiei lobului frontal şi a circulaţiei sanguine în acest teritoriu. Unele cercetări arată ca aceste modificări se pot datora, cel puţin parţial, nivelurilor de dopamină din lobul frontal.
Un studiu efectuat în Norvegia asupra 143.000 bărbaţi şi femei, a găsit o creştere semnificativă a stărilor depresive printre femeile care consumau cantităţi mari de cofeină (nu şi între bărbaţii cu un aport de cofeină asemănător). Pe lîngă frecvenţa mai mare a stărilor depresive, femeile cu un consum mai mare de cofeină prezentau şi dificultăţi în adaptarea la situaţiile de stres. Nu se cunoaşte motivul pentru absenţa acestor fenomene la bărbaţi. S-ar putea ca femeile să fie mai susceptibile la cofeină.
Şi cum reactionează creierul pentru a contracara efectele cofeinei? În situaţia unei expuneri cronice la cofeină, creierul încearcă să acţioneze, cel puţin, în două moduri.
În primul rînd prin scăderea producţiei de acetilcolina. Aceasta pare să fie o modalitate de a diminua impactul nivelurilor crescute de acetilcolină produse de cofeină.
În al doilea rînd, creierul creşte nivelul receptorilor de adenozină. Este modalitatea de a permite adenozinei să aibă o voce mai puternică în comunicarea cerebrală - în ciuda blocării produsă de cofeină.

Din nefericire, aceste modificări în creier, contribuie la instalarea depenţei faţă de cofeină. Prin schimbările survenite, creierul începe să aştepte cofeina, neuronii vor să aibă substanţa în jurul lor. Acesta e unul din motivele pentru care adoratorii cafelei sunt atît de devotaţi băuturii lor matinale. Dacă nu-şi primesc cofeina, simt că sunt cu frînele puse. Mai mult chiar, dacă renunţă de a mai bea cafea, dependenţii la cofeină prezintă simptome de abţinere ca oboseală şi dureri de cap. Iar “remediul” rapid pentru durerea de cap este o băutură ce conţine cofeina, sau o tablete împotriva durerilor, ce conţine cofeina.



Dar cafeaua are şi roluri pozitive dacă este consumată în cantităţi moderate.



1. Îmbunătăţeşte memoria
Un studiu realizat în cadrul Universităţii din Lisabona, Portugalia, a demonstrat că anumite substanţe din cafea pot ajuta la prevenirea degenerării sistemului şi deteriorării memoriei.

2. Scade riscul apariţiei afecţiunilor cardiovasculare
O altă cercetare realizată cu ajutorul a 27.000 de femei, pe parcursul a 15 ani, a arătat că aceasta băutura este bună şi pentru sistemul cardiovascular. Mai exact, femeile care au băut trei ceşti de cafea pe zi au avut un risc cu 24% mai mic de a dezvolta afecţiuni cardiovasculare. Studiul a relevat însă şi faptul că beneficiile au scăzut în cazul celor care au băut mai mult de trei ceşti.
În plus, un alt studiu realizat în cadrul Şcolii de Medicină Harvard, care a urmărit cantitatea de cafea consumată şi rata accidentelor vasculare la 83.000 de femei, timp de aproape 25 de ani, susţine că un consum moderat de cafea scade riscul de accident vascular cerebral cu 19%.

3. Reduce riscul dezvoltării unor tipuri de cancer
O cercetare bazată pe studii realizate timp de 20 de ani, cu ajutorul a 20.000 de bărbaţi, a arătat că riscul de a face cancer agresiv de prostată era mai mic cu 60% la băutorii de cafea decît la cei care nu consumau deloc această licoare.

În plus, o altă analiză a arătat că la persoanele care beau cafea riscul de a face cancer la ficat era mai mic cu 41%, iar alte cercetări au sugerat că mai multe substanţe din cafea protejează de anumite tumori cerebrale, de cancerul endometrial şi de cel de prostată avansat.



ATENŢIE LA CANTITĂŢI!