ALIMENTATIA COPILULUI



 

La copil alimentaţia corectă este esenţială pentru o creştere armonioasă, de aceea trebuie ţinut cont de diferitele etape în dezvoltarea acestuia. La vîrsta de un an copilul a dezvoltat deja o serie de competenţe şi capacităţi: este în stare să accepte şi să refuze un aliment, să mestece alimente de consistenţă diferită şi să le digere. La sfîrşitul vîrstei de un an copilul are primele sale experienţe gustative şi senzoriale şi gustă multe din alimentele pe care le consumă părinţii şi care vor reprezenta pentru micuţ un model alimentar. Din punct de vedere alimentar copilul poate urma o dietă liberă şi variată cuprinzînd toate grupurile alimentare.  

De la 1 la 3 ani principalele modificări în dieta copilului vor consta în introducerea treptată a alimentelor în formă solidă. În ceea ce priveşte numărul meselor copilul se va adapta încet încet la numărul de mese care caracterizează adulţii, cu 4-5 momente alimentare pe zi.În felul acesta copilul învaţă ritmul regular al meselor şi capată o mai mare capacitate de autoreglare relative la gradul de foame şi saţietate.

 

Dezvoltarea obiceiurilor alimentare

 

În prima copilărie încep dezvoltarea gustului şi a obiceiurilor alimentare care vor constitui la vîrsta adultă stilul de viaţă. De aceea cultivarea unor obiceiuri alimentare corecte de către toţi membrii familiei sunt fundamentale pentru a îndruma copilul spre un stil de viaţă sănătos. Dezvoltarea obiceiurilor alimentare este influenţată de structura familiei, nivel cultural şi interacţiunile familiare. Dacă familia are obiceiuri alimentare corecte şi relaţii interpersonale pozitive se vor forma stiluri şi comportamente alimentare corecte fără excese, carenţe sau rebeliuni.

De la 2 la 4 ani odată cu trecerea  la grădiniţă copilul poate suferi o serie de schimbări alimentare şi poate manifesta puţin interes faţă de noi experienţe alimentare. El se poate nutri doar cu un aliment pe care mai apoi îl va schimba cu un altul care va deveni preferatul său. În această etapă refuzul unor alimente poate crea preocupări, îngrijorare mamei. Dacă refuzul este temporar nu e necesar ca mama să insiste, dacă ulterior refuzul persistă este indicat ca mama să intervină cu reţete delicioase pentru a-i atrage atenţia. În primul rînd mama trebuie să fie atentă la pofta de mîncare a copilului, la semnalele de foame şi saţietate pentru a evita supraalimentarea sau subalimentarea. Copilul trebuieşte alimentat după stimuli fiziologici şi în nici un caz nu trebuie forţat să termine totul din farfurie dacă se simte sătul. Trebuieşte respectat sensul de autoreglare al copilului care este deja prezent din primii ani de viaţă. În această perioadă părinţii nu trebuie să recurgă la alimente dulci sau sărate , alimente care stimulează plăcut palatal, cu scopul de a-l determina pe copil să mănînce. Acest aspect poate influenţa mai mult decît negativ viitoarele  obiceiuri alimentare.

 

Care este necesarul caloric zilnic în copilărie?    

 

La sfîrşitul primului an de viaţă se schimbă raportul între creşterea ponderală şi cea statuară în favoarea acesteia din urmă. Astfel copilul din grăsunel cum părea capătă un aspect mai slab, mai uscat.

 

Necesarul caloric zilnic de la 1 la 3 ani pentru băieţi şi fete este redat în tabelul de mai jos.

Vîrsta ( ani)  
Băieţi
Kcal/zi  
Fete  
Kcal/zi  
1
797-1133
739-1056
1,5
922-1277
854-1190
2
1008-1382
950-1306
2,5
1075-1584
1027-1526
3
1162-1699
1114-1651

 
Bazele unei corecte alimentaţii

 

Necesarul caloric zilnic trebuie satisfăcut cu o corectă repartiţie a nutrienţilor.

 

Raţia proteică trebuie să reprezinte 13-15 % din caloriile totale furnizate în special de alimente cu înaltă valoare biologică, carne, peşte, ouă, lapte şi derivate care conţin toţi aminoacizii esenţiali cu un raport echilibrat între ei. Alimentele de origine vegetală, cereale, leguminoase, zarzavaturi , fructe, conţin proteine de valoare biologică inferioară deoarece sunt carente în unul sau mai mulţi aminoacizi esenţiali. Se pot însă asocia proteinele din cereale cu cele din leguminoase pentru a obţine un amestec complet, de exemplu orez cu mazăre, paste cu fasole, paste cu linte.

 

Aportul lipidic trece de la 50% în primul an de viaţă, la 30% la sfîrşitul celui de al diolea an de viaţă. În etapa 1-3 ani este necesar să se preteze atenţie la calitatea şi cantitatea lipidelor. În această fază este importantă asigurarea unui aport adecvat de acizi graşi esenţiali care vor contribui la buna dezvoltare a SNC, vederii şi prevenirea bolilor cardiovasculare la vîrsta adultă. Peştele este bogat în acizi graşi esenţiali, grupul omega 3, motiv pentru care acest preţios aliment va trebui să fie introdus în alimentaţia copilului de 2-3 ori pe săptămînă. Trebuiesc de asemeni privilegiate la condimentat grăsimile de origine vegetală cum ar fi uleiul de măsline extravergine care conţine antioxidanţi, vitamina E şi grăsimi mononesaturate( acid oleic) cu rol protectiv. Este esenţial să se limiteze consumul de grăsimi saturate, de origine animală provenind din cărnuri grase, salamuri, deoarece pot avea efecte negative asupra sistemului cardiovascular. Raţia de grăsimi saturate nu trebuie să depăşească  7-10% din caloriile zilnice totale.

Atentie, uleiurile vegetale de palmier şi cocos sunt bogate în grăsimi saturate.

Limitaţi consumul de snack înafara meselor deoarece pot conţine grăsimi saturate.

 

Aportul de carbohidraţi

Trebuie să fie de 40% în primul an, trece la 50% în al doilea an şi ajunge la 55-60% în al treilea an reprezentat în special de carbohidraţi complecşi: paste, orez, orz, grîu, pîine precum şi o cotă de energie furnizată de zaharuri simple: fructoză, zaharoză, lactoză dar care nu poate depăşi 15%.

Este important să nu obişnuim copilul la gustul dulce din acest motiv se vor limita sucurile de fructe şi asemănătoare. Aceste băuturi nu trebuie să ţină locul apei şi nici să nu fie date ca înlocuitor al fructelor. Folosirea frecventă a acestora predispune copilul la carii, dislipidemie şi supraponderabilitate, obezitate.

 

Consumul unei cantităţi adecvate de fibre este necesar pentru prevenirea diverselor patologii ( colon iritabil).

 

Care este cantitatea de fibre zilnică recomandată la această vîrstă?

Începînd cu al doilea an de viaţă se poate aplica o formulă simplă: intervalul cuprins între anii de viaţă ai copilului plus 5 sau 10. Exemplu, cantitatea de fibre necesară unui copil de 3 ani merge de la 8 la 13 grame.

Este foarte important să îl obişnuim pe copil să consume încă de mic alimente naturale bogate în fibre, obişnuinţă care se va consolida odată cu vîrsta.

Furnizînd copilului o alimentaţie variată compusă din produse vegetale şi alimente de origine animală vom asigura un aport corect de macronutrienţi precum vitamine şi săruri minerale.

Necesarul de calciu pentru copilul mic este elevat de aceea sunt necesari cel puţin 300 ml lapte pe zi iar o parte din raţie poate fi administrată sub formă de iaurt sau brînză. Asigurarea cantităţii de calciu este necesară pentru o creştere armonioasă, dezvoltarea corectă a oaselor şi prevenirea osteoporozei la vîrsta adultă.

De asemeni este foarte impotant să se asigure o cantitate corespunzătoare de fier, care e disponibil în carne şi peşte pentru a preveni anemiile şi a asigura o bună dezvoltare neurointelectuală.

 

Iată cum trebuie să arate ziua alimentară a unui copil

 

In primul rînd necesraul caloric va trebui împărţit în mic dejun 2 mese principale, prînz şi cină şi 2 gustări.

 

-micul dejun trebuie să furnizeze 15 % din totalul caloric zilnic

-prima gustare 5%

-prînz 40%

-a doua gustare 10%

-cină 30%   

 

Micul dejun

 

Este prima masa din zi după repaosul nocturn . Trebuie să fie echilibrată şi e indicat ca toată familia să se reunească la masă şi să consume micul dejun cu calm pentru a da un bun exemplu copilului.  Copilul după un an poate consuma lapte proaspăt cu cîţiva biscuiţi sau felii de pîine prăjită . Pentru vîrsta 12-36 luni există şi laptele de creştere produs care se găseşte în farmacii şi supermarket şi este îmbunătăţit cu săruri minerale de calciu şi fier şi acizi graşi esenţiali importanţi pentru creştere.

 

Prima gustare

Nu trebuie să depăşească 5% din caloriile totale. Este momentul din zi cel mai potrivit pentru a oferi fructe tăiate cubuleţe. Sunt de evitat snacks-urile dulci sau sărate fiind pline de zaharuri şi grăsimi şi care compromit apetitul copilului pentru ora prînzului.

Gustarea de după amiază va fi compusă din lapte şi cereale sau iaurt, frulat de fructe.

 

Prînzul şi cina sunt cele 2 mese principale şi vor trebui să cuprindă felul 1 şi felul 2, alternînd produse uscate cu cele lichide, supe, ciorbe. Pe măsură ce copilul creşte este recomandat să se introducă un unic fel echilibrat şi cuprinzînd toţi nutrienţii necesari, ca de exemplu: lasagna cu carne, paste cu ragu, cartofi cu carne.

Nu vor lipsi legumele proaspete şi fructele.

 

În meniul săptămînal alimentele vor fi folosite cu următoarea frecvenţă:

 

 

Carne                4 ori pe săptămînă

 

Peşte                  2-3 ori

 

Legume              2-3 ori

 

Ouă                     2 ori

 

Brînză                 3 ori

 

Cotlet                  2 ori

 

Fel unic              1-2 ori 

 

Legume              zilnic

 

Fructe                 zilnic

 

Condimente   

 

folosiţi în mod curent uleiul de măsline fie pentru salate cît şi pentru gătit. Evitaţi prăjelile. După primul an de viaţă se poate introduce şi sarea cu moderaţie, preferabil cea iodată.