HOMOCISTEINA, NOUL COLESTEROL ŞI DIETA GENETICĂ



Homocisteina,cunoscută abia din anul 1992 se pare că este mai periculoasă decît colesterolul. E vorba de un  aminoacid care conţine o grupare thiol şi se formează prin demetilarea intracelulară a metioninei.
În plasmă homocisteina se găseşte în principal legată de proteine, dar sunt prezente de asemenea şi forme libere, oxidate şi disulfidice.
Nivelul homocisteinei plasmatice variază în funcţie de cele 2 căi de metabolizare ale acesteia. Prima ar fi trans-sulfurarea la cisteină, prin intermediul enzimei cistationin beta-sintetază (CBS), enzimă care necesită vitamina B6 drept cofactor.
A doua cale ar fi remetilarea la metionină necesitînd prezenţa unor enzime (metilentetrahidrofolat reductaza MTHFR şi metionin-sintetază), care au co-substrat acidul folic şi co-enzima vitamina B12.
Astfel, nivelul homocisteinei în sînge este invers proporţional cu nivelul plasmatic al folaţilor, vitaminei B12 şi piridoxal 5-fosfatului (vitamina B6) şi implicit cu aportul exogen al acestor vitamine.
Hiperhomocisteinemia (un nivel plasmatic >12-15 μmol/L) apare în situaţiile în care este blocată una din cele 2 căi de metabolizare. Hiperhomocisteinemia severă care conduce la homocisteinurie este produsă de defecte genetice, cel mai frecvent fiind deficitul homozigot de CBS cu o incidenţă de 1 la 300 000 naşteri. Aceşti pacienţi prezintă retard mental, tromboembolism arterial şi dezvoltă ateroscleroză precoce.  Alte cauze de hiperhomocisteinemie sunt: deficitul de folati si de vitamina B6, vîrsta înaintată, hipotiroidism, lupus eritematos sistemic, afecţiuni renale cronice, medicamente: acid nicotinic, methotrexat, teofilina.

Bolile favorizate de homocisteină

1 Accident vascular cerebral - Valorile crescute ale homocisteinei indică un risc major de accident vascular cerebral. Dacă sunt readuse în limite normale, pericolul se diminuează cu 82%.
 2 Ateroscleroza - Chiar şi o creştere uşoară a nivelului homocisteinei sporeste de trei-patru ori riscul de formare a ateroamelor. Daca valoarea urcă numai cu 5 micromoli/litru, pericolul de deteriorare a vaselor de sînge este cu 80% mai mare la femei şi cu 60% la bărbaţi.
3 Cancer de colon - Cu cît este mai mare cantitatea de vitamină B6 prezentă în sînge, cu atît se diminuează riscul cancerului de colon. Studiile ştiinţifice dovedesc că acesta se reduce cu pînă la 49%.
4 Cancer de sîn - Femeile aflate în premenopauză, care ingerează cantităţi foarte mici de vitamina B12, prezinta un risc major de carcinom mamar.
5 Colopatii - 80% dintre suferinzii de boala Crohn sau de colită ulcero-hemoragică au un deficit de acid folic.
6 Demenţa senilă - Cînd valoarea homocisteinei depăşeşte 14 micromoli/litru, se dublează riscul de apariţie a maladiei Alzheimer.
7 Depresie - La femeile mai în vîrstă, lipsa vitaminei B12 dublează pericolul de declanşare a unei depresii.
8 Diabet - Bolnavii de diabet sunt deosebit de sensibili la creşterea nivelului de homocisteină. Le este afectat sistemul nervos şi se produc tulburări ale circulaţiei periferice, cum este aşa-numitul "picior diabetic".
9 Infarct - Surplusul de homocisteină sporeşte riscul de infarct miocardic cu pînă la 70%.
În schimb, femeile care îşi asigură un aport masiv de acid folic şi vitamina B6 reduc riscul de infarct la jumătate.
10 Malformaţii congenitale - deficienţele canalului medular la nou-născuti (ex. spina bifida) se numără printre cele mai frecvente malformaţii congenitale (1 la 1000 de naşteri). Prin administrarea zilnică a 400 micrograme de acid folic în timpul sarcinii, se pot preveni 50-70% din malformaţiile congenitale.
11 Neurastenie - o creştere minimă a nivelului homocisteinei poate duce la tulburări ale activităţii cerebrale, dereglînd echilibrul psihic şi provocînd stări de epuizare.
12 Osteoporoza - potrivit unui studiu al cercetătorilor din Boston, frecvenţa fracturilor de col femural este mai mare la femeile aflate la menopauză care au un nivel ridicat al homocisteinei.
13 Parkinson - homocisteina distruge ireversibil anumiţi receptori din creier, ceea ce favorizează apariţia maladiei Parkinson.T
14 Tromboza - homocisteina lezează pereţii vaselor de sînge, favorizează depunerile de colesterol "rău" (LDL) şi sporeşte riscul de obturare a vaselor. La o cincime din pacientele cu tromboză, homocisteina depăşeşte limita normală.
15 Tulburări de somn - excesul de homocisteină perturbă la nivelul creierului secreţia de neurotransmiţători, în special pe cea a serotoninei. Persoana devine agitată şi irascibilă, adoarme greu şi are întreruperi de somn în cursul nopţii.

Dieta genetică esenţială în scăderea homocisteinei

Studiile efectuate la Atena de către dr. Keith Grimaldi şi echipa sa, pe două grupuri de persoane obeze bărbaţi şi femei au evidenţiat următoarele aspecte:  
s-au luat în studiu 2 grupuri,
1 grupul de control care a urmat o dietă mediteraniană cu restricţii
2 grupul de studiu care a urmat dieta genetică
Pacienţii din ambele grupuri aveau diverse grade de obezitate şi simptome de sindrom metabolic (predispuşi la diabet de tip 2, tensiune cresută, niveluri mari ale glicemiei, colesterolul cresut, trigliceride hematice mari)
De asemeni toţi aveau niveluri crescute mult peste limită ale homocisteinei.

După trei luni de dietă la pacienţii din ambele grupuri s-a cosntatat o pierdere în greutate  aproximativ egală, scăderea valorilor glicemiei şi uşoară scădere a homocisteinei.
Nu existau deosebiri evidente între grupuri.

După 6 luni, pierderea în greutate era mai accentuată la grupul genetic şi nivelurile homocisteinei scăzuseră cu 57% în grupul genetic şi doar cu 28% în cel al dietei mediteraniene.

După un an situaţia era net în favoarea grupului genetic ceea ce demonstrează că o alimentaţie în baza profilului nostru genetic ne ajută să trăim sănătos şi să contracarăm efectele negative ale acestui compus, noul colesterol sau homocistein