Combinaţii
alimentare
Se
îngraşă pentru că se mănîncă mai mult decît e necesar dar puţini ştiu că e
fundamental să asociem corect alimentele în aşa fel încît digestia şi
asimilaţia să fie cît mai rapide. Greutatea ideală se pierde şi datorită
faptului că mîncăm greşit. Digestia greoaie, lungă, produce un surplus de
toxine care neeliminate în scurt timp vor fi înmagazinate în ţesutul adipos de
pe coapse, şezut şi talie( organismul nostru este suficient de inteligent
pentru a le ţine departe de organele interne). În tentativa de a neutraliza
aciditatea care acompaniază aceste situaţii se remarcă o retenţie hidrică ce va
duce inevitabil la creşterea greutăţii. Procesele de asimilaţie depind de o
bună digestie.Fiecare aliment necesită o reacţie chimică diversă în procesul de
scindare şi în momentul în care a fost absorbit în sînge devine parte integrală
din noi.
Aşadar, suntem
ceea ce mîncăm ( George Ohsawa).
În
ce priveşte calitatea alimentelor acestea au suferit atîtea modificări încît
uneori e dificil să le recunoaştem după proprietăţile organoleptice. Agricultura
în sine a suferit mari schimbări care influenţează asupra calităţii culturilor
aşa că nu trebuie să ne mirăm dacă roşiile nu au nici un gust, merele nu sunt
parfumate şi piersicile au dimensiuni mastodontice. Pe lîngă toate acestea chiar şi astăzi mai
persista frica de a nu ne nutri suficient, o frică atavică probabil, reziduu
unui trecut îndepărtat în care omenirea a cunoscut grave episoade de foamete.
Se mănîncă mult şi se dă mult de mîncare copiilor ca nu cumva să apară vreo
carenţă. Îi îndopăm în ideea de a-i
fortifica. În realitate fiecare individ are nevoie de o raţie alimenatară care
să îi furnizeze zilnic necesarul de proteine, carbohidraţi, vitamine, săruri
minerale şi lichide.
Rezultatul
exceselor alimentare se traduce prin obezitate, dezechilibre metabolice precum
şi aşa zisele boli ale abundenţei:diabet şi hipertensiune.
Fără
doar şi poate societatea noastră este caracterizată de hipernutriţie care în
acelaşi timp este o malnutriţie. Există multă mîncare şi noi avem mijloacele
economice necesare pentru a cumpăra, dar de cele mai multe ori ni se oferă un
aliment devitalizat. În produsele conservate viaţa s-a stins, în cele rafinate
, sterilizate şi puse în cutii s-au pierdut vitaminele şi oligoelementele.
Combinaţii alimentare
pentru
o bună digestie trebuie să avem grijă să nu creem conflicte alimentare: a
combina la aceeaşi masă alimente diferite este un mod sigur de încetinire a
digestiei şi apariţia fenomenelor de fermentaţie şi putrefacţie care determină
producerea de toxine şi apariţia acidităţii. Studiile arată că în zilele
noastre consumul de pilule antiacide l-a depăşit pe cel al somniferelor. Ideal este
ca alimentele să nu staţioneze prea mult în tubul digestiv şi acest lucru este
posibil doar prin simplificarea meselor şi cînd spun asta nu mă refer la
consumarea unui singur fel de aliment ci la combinarea corectă a acestora.
Vechiul model care reuneşte într-o
singură masă felul întîi, felul doi şi desert este de mult depăşit deoarece
conţine cele mai nefavorabile combinaţii. De cele mai multe ori la felul întîi
consumăm ciorbe, supe uneori cu pîine şi la felul doi ceva cărniţă cu cartofi
prăjiţi , murături, salate de sezon. Pîinea şi cartofii conţin o mare cantitate
de carbohidraţi. Aceştia încep să fie scindaţi chiar din cavitatea bucală prin
intermediul unei enzime numita ptialină. Digestia continuă în stomac şi mediul
prielnic trebuie să fie uşor alcalin. În schimb carnea are nevoie de condiţii exact
opuse pentru a fi digerată, fiind activate enzime speciale pentru scindarea
proteinelor în aminoacizi ( pepsina) şi mediul trebuie să fie acid, motiv
pentru care celule stomacului încep să secrete acid clorhidric. Digestia
carbohidraţilor este momentan întreruptă. Chimul gastric va rămîne în stomac
pînă cînd carnea va fi scindată. În tot acest
conflic desertul nu face decît să agraveze situaţia. Conţinînd zaharuri simple
acestea ar trebui să treacă rapid prin stomac şi ajunse în intestin să fie
transformate în monozaharide absorbabile. Dar din cauza proteinelor şi altor
alimente care blochează stomacul vor rămîne la acest nivel ducînd la procese de
fermentare. Cafeau după masă nu ajută cu nimc deoarece nu face decît să crească
şi mai mult aciditatea deja existentă. Nu accelerează nicicum digestia ci dă
doar un imbold sistemului nervos mascînd somnolenţa şi gretatea resimţite după astfel
de mese.
Noul model alimentar propune
începera mesei cu o salată de crudităţi . Sunt bogate în vitamine săruri
minerale, oligoelementi, creind în stomac un mediu digestiv prielnic pentru : peşte, leguminoase,
brînzeturi, paste făinoase. Nu intereferează cu cerinţele digestive ale altor alimente.
Sunt bogate în apă şi fibre şi umplu stomacul tăind acea senzaţie de foame care
ne determină să mîncăm , în special pîine.
Ştim
bine că înainte de masă avem tendinţa de a apuca un colţisor de pîine. În
acelaşi timp putem să consumăm cîtă salată vrem fără a fi nevoie să o cîntărim.
Chiar dacă urmăm o dietă consumul legumelor este liber. Şi vă mai spun un secret.
Culoarea legumelor este un indicator privind proprietăţile şi caracteristicile
nutritive ale acestora. Ex: zarzavaturile cu frunze verzi sunt bogate în
vitamina C. Legumele şi rădăcinoasele de culoare galbenă sunt bogate în
caroten, un precursor al vitaminei A. Morcovul nu trebuie să lipsească de pe
mesele noastre deoarece stimulează formarea globulelor roşii , funcţiile hepatobiliare,
combate radicalii liberi , are efect anticancerigen. Roşiile sunt bogate în
licopen o substanţă care combate radicalii liberi şi deci procesele de
îmbătrînire. Sunt bogate în vit A şi C favorizînd defecaţia şi eliminarea
acidului uric. Are proprietăţi antiinfecţioase şi diuretice. Atenţie: consumaţi
roşiile cînd sunt mature, bine coapte. Roşiile încă verzi conţin solanină un alcaloid nociv. Cu cît sunt mai gătite cu atît devin mai greu de digerat.
Reguli de bază în combinarea alimentelor
Nu consumaţi împreună:
carbohidraţi şi proteine.
Carbohidraţii
complecşi , cereale şi derivaţi, cartofi, necesită enzime şi timpi de acţiune
diferiţi de ale proteinelor. Prezenţa lor în stomac , împreună, crează un prim
conflict alimentar.
proteine şi proteine
aşadar
adio, ouă, leguminoase, carne şi brînză consumate împreună. Digestia
proteinelor este destul de laborioasă. Structura lor şi compoziţia în
aminoacizi este diferită de la fasole la carne, ouă, lapte etc. Pentru a rupe
legăturile în molecula proteică sînt necesare procese chimice diferenţiate şi
complexe.
carbohidraţi şi carbohidraţi
digestia
carbohidraţilor complecşi începe deja din cavitatea bucală şi continuă în
stomac şi intestin. Zaharurile simple trebuie să ajungă rapid intestinul unde
vor fi transformate în glucoză şi deci absorbite. Introducînd mai multe tipuri
de carbohidraţi riscăm să depăşim necesarul în aceşti compuşi. Vreau să precisez
că în cazul combinaţiei carbohidraţi+carboidrati, regula e mult mai elastică.
Concluzie:
alegeţi
un fel unic, concentrat, pentru fiecare masă. Dacă aveţi chef să mîncaţi peşte
preparaţi-l la cuptor sau grătar şi adăugaţi legume din belşug( evitaţi
cartofii). Aveţi chef de mămăligă? Ok, dar în nici un caz cu brînză, sarmale,
smîntînă. Puneţi alături ciuperci sau un stufat de legume.
Consumaţi cît mai multe legume şi fructe!
Legumele
crude şi fierte, supe şi ciorbe preparate din acestea sînt antidotul acidităţii.
Medicii germani Biedermann şi Rummler au afirmat acum 30 de ani că în caz de
aciditate se recomandă o dietă alcalină bogată în alimente antiacide.
Alimentaţia
modernă afectează echilibrul acido-bazic prin abundenţa de carne, alimente
rafinate şi conservate cunoscute ca fiind acidifiante.
Echilibrul
acido bazic este important pentru sănătatea noastră, l-am putea compara cu
tensiunea reţelei electrice a unui oraş. Cînd aceasta este prea mare apar o serie
de inconveniente care pot merge pînă la black out.
Cînd
aciditatea organismului este excesivă echilibrul intern se deteriorează
progresiv ducînd la îmbolnăvirea organelor interne.Putem contrabalansa această
stare critică prin intermdiul dietei consumînd cît mai multe alimente
dezitoxicante şi evitînd combinaţiile alimentare greşite.
Este
recomandat, dimineaţa, să consumăm doar fructe pentru a favoriza faza
expulsivă-depurativă. Fiecare aliment concentrat trebuie să fie acompaniat de o
cantitate abundentă de alimente cu un ridicat conţinut de apă.
Raţia
noastră alimentară ar trebui să se bazeze în special pe fructe şi legume dat
fiind că organismul este alcătuit din peste 60% apă.
Ce se întîmplă cînd asociem în mod greşit
alimentele?
Se
prelungeşte durata digestiei de la 5 ore în stomac pînă la 70 de ore în
interiorul tractului digestiv.
Deteriorarea
alimentelor ingerate datorită fenomenelor de fermentaţie şi putrefacţie.
Descompunerea
incompletă cu persistenţa particulelor nedigerate.
Asimilarea
doar parţială a nutriementelor.
pierderi
energetice, organismul fiind constrîns să prelungească una dintre funcţiile
care îl solicită cel mai mult( digestia)
apariţia
stărilor de rău, oboseală , aerofagie, balonări
Ce se întîmplă cînd se combină bine alimentele?
Digestie
rapidă cu asimilarea completă a nutriementelor.
stare
de confort psihic şi fizic
mai
multă eficienţă şi energie
creşterea
imunităţii
producerea
de toxine în cantitate mai mică
menţinerea
greutăţii în limite normale