Combinaţii alimentare, corecte şi incorecte



Combinaţii alimentare

Se îngraşă pentru că se mănîncă mai mult decît e necesar dar puţini ştiu că e fundamental să asociem corect alimentele în aşa fel încît digestia şi asimilaţia să fie cît mai rapide. Greutatea ideală se pierde şi datorită faptului că mîncăm greşit. Digestia greoaie, lungă, produce un surplus de toxine care neeliminate în scurt timp vor fi înmagazinate în ţesutul adipos de pe coapse, şezut şi talie( organismul nostru este suficient de inteligent pentru a le ţine departe de organele interne). În tentativa de a neutraliza aciditatea care acompaniază aceste situaţii se remarcă o retenţie hidrică ce va duce inevitabil la creşterea greutăţii. Procesele de asimilaţie depind de o bună digestie.Fiecare aliment necesită o reacţie chimică diversă în procesul de scindare şi în momentul în care a fost absorbit în sînge devine parte integrală din noi.

Aşadar, suntem ceea ce mîncăm ( George Ohsawa).

În ce priveşte calitatea alimentelor acestea au suferit atîtea modificări încît uneori e dificil să le recunoaştem după proprietăţile organoleptice. Agricultura în sine a suferit mari schimbări care influenţează asupra calităţii culturilor aşa că nu trebuie să ne mirăm dacă roşiile nu au nici un gust, merele nu sunt parfumate şi piersicile au dimensiuni mastodontice.  Pe lîngă toate acestea chiar şi astăzi mai persista frica de a nu ne nutri suficient, o frică atavică probabil, reziduu unui trecut îndepărtat în care omenirea a cunoscut grave episoade de foamete. Se mănîncă mult şi se dă mult de mîncare copiilor ca nu cumva să apară vreo carenţă.  Îi îndopăm în ideea de a-i fortifica. În realitate fiecare individ are nevoie de o raţie alimenatară care să îi furnizeze zilnic necesarul de proteine, carbohidraţi, vitamine, săruri minerale şi lichide.
Rezultatul exceselor alimentare se traduce prin obezitate, dezechilibre metabolice precum şi aşa zisele boli ale abundenţei:diabet şi hipertensiune.
Fără doar şi poate societatea noastră este caracterizată de hipernutriţie care în acelaşi timp este o malnutriţie. Există multă mîncare şi noi avem mijloacele economice necesare pentru a cumpăra, dar de cele mai multe ori ni se oferă un aliment devitalizat. În produsele conservate viaţa s-a stins, în cele rafinate , sterilizate şi puse în cutii s-au pierdut vitaminele şi oligoelementele. 

Combinaţii alimentare 
pentru o bună digestie trebuie să avem grijă să nu creem conflicte alimentare: a combina la aceeaşi masă alimente diferite este un mod sigur de încetinire a digestiei şi apariţia fenomenelor de fermentaţie şi putrefacţie care determină producerea de toxine şi apariţia acidităţii. Studiile arată că în zilele noastre consumul de pilule antiacide l-a depăşit pe cel al somniferelor. Ideal este ca alimentele să nu staţioneze prea mult în tubul digestiv şi acest lucru este posibil doar prin simplificarea meselor şi cînd spun asta nu mă refer la consumarea unui singur fel de aliment ci la combinarea corectă a acestora.
Vechiul model care reuneşte într-o singură masă felul întîi, felul doi şi desert este de mult depăşit deoarece conţine cele mai nefavorabile combinaţii. De cele mai multe ori la felul întîi consumăm ciorbe, supe uneori cu pîine şi la felul doi ceva cărniţă cu cartofi prăjiţi , murături, salate de sezon. Pîinea şi cartofii conţin o mare cantitate de carbohidraţi. Aceştia încep să fie scindaţi chiar din cavitatea bucală prin intermediul unei enzime numita ptialină. Digestia continuă în stomac şi mediul prielnic trebuie să fie uşor alcalin. În schimb carnea are nevoie de condiţii exact opuse pentru a fi digerată, fiind activate enzime speciale pentru scindarea proteinelor în aminoacizi ( pepsina) şi mediul trebuie să fie acid, motiv pentru care celule stomacului încep să secrete acid clorhidric. Digestia carbohidraţilor este momentan întreruptă. Chimul gastric va rămîne în stomac pînă cînd carnea va fi scindată. În tot acest conflic desertul nu face decît să agraveze situaţia. Conţinînd zaharuri simple acestea ar trebui să treacă rapid prin stomac şi ajunse în intestin să fie transformate în monozaharide absorbabile. Dar din cauza proteinelor şi altor alimente care blochează stomacul vor rămîne la acest nivel ducînd la procese de fermentare. Cafeau după masă nu ajută cu nimc deoarece nu face decît să crească şi mai mult aciditatea deja existentă. Nu accelerează nicicum digestia ci dă doar un imbold sistemului nervos mascînd somnolenţa şi gretatea resimţite după astfel de mese.

Noul model alimentar propune începera mesei cu o salată de crudităţi . Sunt bogate în vitamine săruri minerale, oligoelementi, creind în stomac un mediu digestiv  prielnic pentru : peşte, leguminoase, brînzeturi, paste făinoase. Nu intereferează cu cerinţele digestive ale altor alimente. Sunt bogate în apă şi fibre şi umplu stomacul tăind acea senzaţie de foame care ne determină să mîncăm , în special pîine.
Ştim bine că înainte de masă avem tendinţa de a apuca un colţisor de pîine. În acelaşi timp putem să consumăm cîtă salată vrem fără a fi nevoie să o cîntărim. Chiar dacă urmăm o dietă consumul legumelor este liber. Şi vă mai spun un secret. Culoarea legumelor este un indicator privind proprietăţile şi caracteristicile nutritive ale acestora. Ex: zarzavaturile cu frunze verzi sunt bogate în vitamina C. Legumele şi rădăcinoasele de culoare galbenă sunt bogate în caroten, un precursor al vitaminei A. Morcovul nu trebuie să lipsească de pe mesele noastre deoarece stimulează formarea globulelor roşii , funcţiile hepatobiliare, combate radicalii liberi , are efect anticancerigen. Roşiile sunt bogate în licopen o substanţă care combate radicalii liberi şi deci procesele de îmbătrînire. Sunt bogate în vit A şi C favorizînd defecaţia şi eliminarea acidului uric. Are proprietăţi antiinfecţioase şi diuretice. Atenţie: consumaţi roşiile cînd sunt mature, bine coapte. Roşiile încă verzi conţin  solanină un alcaloid nociv. Cu cît  sunt mai gătite cu  atît devin mai greu de digerat.



Reguli de bază în combinarea alimentelor 

Nu consumaţi împreună:

carbohidraţi şi proteine.
Carbohidraţii complecşi , cereale şi derivaţi, cartofi, necesită enzime şi timpi de acţiune diferiţi de ale proteinelor. Prezenţa lor în stomac , împreună, crează un prim conflict alimentar. 

proteine şi proteine
aşadar adio, ouă, leguminoase, carne şi brînză consumate împreună. Digestia proteinelor este destul de laborioasă. Structura lor şi compoziţia în aminoacizi este diferită de la fasole la carne, ouă, lapte etc. Pentru a rupe legăturile în molecula proteică sînt necesare procese chimice diferenţiate şi complexe.

carbohidraţi şi carbohidraţi 

digestia carbohidraţilor complecşi începe deja din cavitatea bucală şi continuă în stomac şi intestin. Zaharurile simple trebuie să ajungă rapid intestinul unde vor fi transformate în glucoză şi deci absorbite. Introducînd mai multe tipuri de carbohidraţi riscăm să depăşim necesarul în aceşti compuşi. Vreau să precisez că în cazul combinaţiei carbohidraţi+carboidrati, regula e mult mai elastică.

Concluzie:

alegeţi un fel unic, concentrat, pentru fiecare masă. Dacă aveţi chef să mîncaţi peşte preparaţi-l la cuptor sau grătar şi adăugaţi legume din belşug( evitaţi cartofii). Aveţi chef de mămăligă? Ok, dar în nici un caz cu brînză, sarmale, smîntînă. Puneţi alături ciuperci sau un stufat de legume.

Consumaţi cît mai multe legume şi fructe!

Legumele crude şi fierte, supe şi ciorbe preparate din acestea sînt antidotul acidităţii. Medicii germani Biedermann şi Rummler au afirmat acum 30 de ani că în caz de aciditate se recomandă o dietă alcalină bogată în alimente antiacide.
Alimentaţia modernă afectează echilibrul acido-bazic prin abundenţa de carne, alimente rafinate şi conservate cunoscute ca fiind acidifiante.

Echilibrul acido bazic este important pentru sănătatea noastră, l-am putea compara cu tensiunea reţelei electrice a unui oraş. Cînd aceasta este prea mare apar o serie de inconveniente care pot merge pînă la black out.
Cînd aciditatea organismului este excesivă echilibrul intern se deteriorează progresiv ducînd la îmbolnăvirea organelor interne.Putem contrabalansa această stare critică prin intermdiul dietei consumînd cît mai multe alimente dezitoxicante şi evitînd combinaţiile alimentare greşite.

Este recomandat, dimineaţa, să consumăm doar fructe pentru a favoriza faza expulsivă-depurativă. Fiecare aliment concentrat trebuie să fie acompaniat de o cantitate abundentă de alimente cu un ridicat conţinut de apă.
Raţia noastră alimentară ar trebui să se bazeze în special pe fructe şi legume dat fiind că organismul este alcătuit din peste 60% apă.

Ce se întîmplă cînd asociem în mod greşit alimentele?

Se prelungeşte durata digestiei de la 5 ore în stomac pînă la 70 de ore în interiorul tractului digestiv.

Deteriorarea alimentelor ingerate datorită fenomenelor de fermentaţie şi putrefacţie.

Descompunerea incompletă cu persistenţa particulelor nedigerate.

Asimilarea doar parţială a nutriementelor.  

pierderi energetice, organismul fiind constrîns să prelungească una dintre funcţiile care îl solicită cel mai mult( digestia)

apariţia stărilor de rău, oboseală , aerofagie, balonări


Ce se întîmplă cînd se combină bine alimentele?

Digestie rapidă cu asimilarea completă a nutriementelor.

stare de confort psihic şi fizic

mai multă eficienţă şi energie

creşterea imunităţii

producerea de toxine în cantitate mai mică

menţinerea greutăţii în limite normale