LA EDITURA TRACUS
ARTE A APARUT CARTEA MEA DE NUTRITIE
7 ANI LA
DIETA.AVENTURILE UNEI FEMEI GRASE
Într-o lume bîntuită de fast food-uri , unele internaţionale,
altele de marcă autohtonă, printre gheretele insalubre unde se vînd fornetti şi
sandvişuri pline de calorii şi grăsimi saturate..apare o rază de soare. Aflu de
pe facebook , că la Palas Mall în Iasi, doi medici, au deschis un
restaurant ovo-lacto-vegetarian, numit
chiar Santé, cu accentul pe…sănătate! Intru pe site www.santefood.ro şi mă documentez. Lăudabilă
acţiunea dlui Zonenstain Iulian şi Gicu Lupu, care se prezintă astfel:
Povestea Sante,
este o poveste de prietenie, de familie, în care împărtăşim aceleaşi
credinţe, preocupări şi idealuri. Idealul unei vieţi sănătoase! Noi înşine ovo-lacto-vegetarieni de mulţi ani, dorim ca prin aplicarea cunoaşterii legate de nutriţie sănătoasă, prin folosirea experienţei personale şi profesionale acumulate de-a
lungul anilor, să oferim şi altora posibilitatea de a se hrăni sănătos, în oras sau acasă, ca parte integrantă din tot ceea ce înseamnă o viaţă sănătoasă.
credinţe, preocupări şi idealuri. Idealul unei vieţi sănătoase! Noi înşine ovo-lacto-vegetarieni de mulţi ani, dorim ca prin aplicarea cunoaşterii legate de nutriţie sănătoasă, prin folosirea experienţei personale şi profesionale acumulate de-a
lungul anilor, să oferim şi altora posibilitatea de a se hrăni sănătos, în oras sau acasă, ca parte integrantă din tot ceea ce înseamnă o viaţă sănătoasă.
Mai mult decît lăudabilă, acţiunea celor doi medici
este una curajoasă şi de mare impact social, dat fiind că obezitatea a devenit
o problemă, nu neapărat pentru că dvs consumaţi mai mult material pentru a vă
îmbrăca, ci datorită costurilor enorme de sănatate derivate din acest aspect.
Problemele legate de greutate sunt în prezent o urgenţă mondială, deoarece supraponderabiltatea şi obezitate sunt colegate cu numeroase stări patologice.
Ca primă patologie menţionăm sindromul metabolic, o situaţie caracterizată de asocierea contemporană a diferiţi factori, care, uniţi între ei, plasează subiecul într-o grupă de de risc ridicată pentru boli ca: diabetul, afecţiuni cardiovasculare şi steatoză hepatică sau aşa numitul ficat gras.
În prezent în ţările occidentale, jumătate dintre adulţi şi 70% dintre bătrîni prezintă diferiţi factori de risc legaţi de sindromul metabolic. Unul dintre aceştia este reprezentat de hipertensiunea arterială. Riscul de a fi hipertensiv este de 5 ori mai mare pentru persoanele obeze şi două treimi din cazurile de hipertensiune sunt legate de excesul ponderal.
Printre altele anumite studii ştiinţifice, publicate în revista Lancet arată că 85% dintre cazurile de hipertensiune apar la indivizi la care BMI este › 25.
O alta boală corelată strîns cu supraponderabilitatea şi obezitatea este diabetul de tip 2, caracterizat de dezordini de acţiune şi secreţie insulinică. Anumite studii au demonstrat că 90% dintre bolnavii cu diabet 2 au un BMI ˃25 şi riscul de a dezvolta boala este crescut în cazul în care creşterea în greutate este timpurie, în special copii şi subiecti care provin din familii cu obezitate abdominală şi diabet.
Excesul de greutate provocat de consumul exagerat de grăsimi duce la dislipidemie o afecţiune caracterizată de valori crescute ale colesterolului şi trigliceridelor în sînge. Consecinţa este creşterea incidenţei arteriosclerozei şi a bolilor cardiovasculare. Ictusul şi infarctul nu sunt singurele consecinţe grave ale excesului de greutate şi a unui mod de viaţă greşit.
Potrivit revistei Clinical cancer research la pacienţii obezi înainte de 40 de ani, tumorile la prostată au înregistrat o recădere după tratament.
Recent supraponderabilitatea a fost colegată cu tumorile pancreatice datorită acţiunei acesteia asupra unei proteine denumită IGFBP-1( Insulin- like growth factor binding protein 1).
Au fost studiaţi 573 de subiecţi dintre care, după patru ani, 144 s-au îmbolnăvit de cancer pancreatic. Studiile au demonstrat că persoanele obeze şi sedentare sunt mult mai predispuse la această boală. Subiecţii din studiu aveau nivelurile sanguine ale IGFBP foarte scăzute.
Obezitatea este corelată cu o serie de alte patologii cum ar fi: sterilitatea primară, boli respiratorii şi degenerative ale articulaţiilor şi ficatului, deschinezii biliare, apneea nocturnă, tromboembolismul venos şi osteoartrite.
Aşadar stimaţi cititori ai blogului şi ai revistei, dacă doriţi să mîncaţi ceva gustos, genuin, sănătos, merită să vă opriţi la Santé. O salată de crudităţi, este de departe de preferat unui Big Mac..vă reamintesc încă o dată, consumul mare de carne este asociat cu cancerul colonorectal.
Atenţie: nu trebuie să fiţi neapărat vegetarieni ca să treceţi pragul acestui restaurant. Dar de cîteva ori pe săptămînă, dacă tot trebuie să mîncaţi în deplasare, alegeţi calitatea în locul cantităţii. Şi nu uitaţi: suntem ceea ce mîncăm!!
Urez mult succes celor doi
medici şi în continuare să vorbim despre
Dieta
vegetariană
Constă în eliminarea din alimentaţie a oricărui tip
de carne, peşte şi crustacei, acceptînd derivatele de origine animală, cum ar fi
ouă, lactate, miere. Această dietă este praticată în special de persoane aşa
zis animaliste care sunt împotriva uciderii animalelor. Rădăcinile filozofiei
vegetariene, pentru ca de o filozofie e vorba, se pierd undeva în noaptea timpului
. Există mărturii ale existenţei acestei diete în Veda indiane, precum şi în
Egiptul şi Grecia antice.
De ce se alege o dietă vegetariană?
Motivele pot fi :
De ce se alege o dietă vegetariană?
Motivele pot fi :
de sănătate: după părerea vegetarienilor acest tip de alimentaţie răspunde cel mai bine exigenţelor anatomo-fiziologice ale organismului uman. Unele studii şi publicaţii atestă într-adevăr faptul că, vegetarienii, datorită consumului ridicat de fibre, carboidrati, vitamine şi minerale, au o incidenţă scăzută a bolilor cardiovasculare, cancer, diabet , obezitate. În acelaşi timp se reduce supraîncărcarea proteică, ce dăunează rinichilor şi ficatului şi se contracarează efectul radicalilor liberi, responsabili de îmbătrînirea celulară.
Ecologiste: cultivarea plantelor destinate alimentaţiei animalelor de carne necesită cantităţi mari de îngrăşăminte şi pesticide care contaminează terenurile, pînzele de apă freatică şi aerul. Aceste substanţe se concentrează în lungul catenei alimentare intoxicînd omul. Şi mai gravă este situaţia din Lumea a treia, exemplu Amazon, unde defrişarea puternică pentru a face loc crescătoriilor intensive de animale, a distrus peste 10000 de ha de pădure tropicală.
Economice. Randamentul în cazul alimentaţiei cu carne este foarte scăzut. Pentru a produce 1 calorie de carne sunt necesare 7 calorii vegetale. O pajiste utilizată pentru păscut va produce o tonă de carne dar ar putea produce 20 de legume.Şi nu numai. Dacă se analizează bilanţul energetic al culturilor se evidenţiază că 20% din energia totală este destinată producerii vegetalelor consumate direct de către om în timp ce 80% foloseşte furajării animalelor.
Cheia unei diete vegetariene sănătoase constă în a avea la dispoziţie o alegere vastă , deoarece nici un aliment de unul singur nu poate furniza organismului uman toate principiile nutriţionale de care are nevoie. Din acest punct de vedere , dietele vegan care elimină complet produsele animale, nu poate fi decît carenţiale, producînd grave dezechilibre. În cazul unei diete vegan este foarte greu de echilibrat nutrienţii , e nevoie de adevărate studii alimentare pentru a o face.
În schimb dieta vegetariană , dacă este urmată
corect , poate satisface toate nevoile organismului.
Iată alimentele de care trebuie ţinut cont în mod special în cazul acestei diete.
Proteinele: au numeroase funcţii importante în organism, sunt legate de creştere, repararea structurilor uzate, menţinerea sănătoasă a pielei, muschi, etc. Cantitatea de proteine recomandată zilnic este de 1 gr/kg corp, cu alte cuvinte dacă aveţi 60 de kg va trebui să asigurati organismului vostru 60 gr de proteine.
În dieta vegetariană acest necesar de proteine poate
fi satisfăcut prin consumul de fasole, linte, năut, mazăre, bob, nuci, tofu, temph,
hamburger vegetal, lapte de soia, migdale, spanac, orez, pîine integrală,
brocoli, varză.
O farfurie de linte are practic acelaşi conţinut de
proteine cu un grătar de carne , doar că proteinele din leguminoase nu conţin
toţi aminoacizii esenţiali. Pentru aceasta este nevoie să se asocieze în consum
leguminoasele cu cerealele, în acest fel aminoacizii vor fi compleţi.
Un alt element la care trebuie acordată atenţie în dieta vegetariană este Fierul.
Doza zilnică recomandată este de 15 mg pentru femei şi
10 pentru bărbaţi. Fierul care provine din alimente de origine vegetală din
păcate nu este uşor asimilabil. Din acest motiv este recomandat să se asocieze
alimente bogate în fier cu alimente bogate în vitamina C( portocale, mandarine,
căpşuni, tomate, brocoli, varză) pentru a favoriza absorbţia intestinală.
Iată alimentele cu cele mai mari cantităţi de fier,
exprimate în mg/100gr
Leguminoase:
fasole 9
linte 8
soia 6,9
năut 5
bob 5
mazăre 4,5
Cereale
Tărîţe de grîu 12,5
Germeni de grîu 10
Făină de ovăz 4, 2
Hrişcă 4
Fructe
Fistic 7,3
Piersici uscate 6
Caise uscate 5,3
Atenţie
la calciu
Cantitatea zilnică recomandată la un adult este de
800-1000mg.
Studiile au demonstrat că la vegetarieni cantitatea
de calciu eliminată prin urină şi fecale este mult mai mică în comparaţie cu
persoanele omnivore. În acest caz chiar dacă vegetarianul ingerează o cantitate
mai mică de calciu aceasta va fi oricum suficientă pentru necesarul său zilnic.
Atenţie
la vitamina B12
Singurul risc adevărat pentru vegetarieni este
carenţa de vitamina B12, cobalamina, care se găseşte exclusiv în produşi de
origine animală. O carenţă de cobalamină determină un exces de de homocisteină,
un aminoacid sulfurat care produce agregarea plachetară şi modifică factorii
coagulanţi, favorizînd coagularea. De asemenea promovează ateroscleroza prin lezarea endoteliului vascular şi facilitează depunerea lipoproteinelor cu densitate joasă .
Doza zilnică de vitamina B12 este de 2 micrograme
Surse de vitamina B12 pentru vegetarieni:
muesli
îmbunătăţit cu vitamina B12, ou de gîscă, lapte praf.
Evident se poate merge şi pe asumare unor integratori de bună calitate.
Vegetarieni faimoşi
Cinema: Michelle Pfeiffer, Brad Pitt, Drew Barrymore, Charlie Chaplin, David Duchovny, Alicia Silverstone.
Musica: Bryan Adams, George Harrison, Peter Gabriel, Jeff Beck, Jovanotti, Lenny Kravitz, Marina Rei, Sting, Tina Turner.
Literatură: Esiodo, Herman Hesse, Franz Kafka, Lord Byron, Ovidio, Lucrezio, George Bernard Shaw, Simone Weil, Rabindranath Tagore.
Sport : Martina Navratilova, Edwin Moses, Chris Campbell.