Dizbiosa intestinală şi alimentaţia





LA EDITURA TRACUS ARTE A APARUT CARTEA MEA DE NUTRITIE
7 ANI LA DIETA.AVENTURILE UNEI FEMEI GRASE










 



Ne naştem cu un tub digestiv steril. Primul implant de floră microbiană îl primim o dată cu colostrul matern. Colonizarea cu bacterii atinge concentraţia maximă în primii ani de viaţă.







Flora intestinală este compusă din bacterii benefice şi din agenţi patogeni. Colonul se menţine sănătos cu 85% floră de fermentaţie şi 15% agenţi patogeni (floră de putrefacţie). Sănătatea noastră depinde de echilibrul dintre aceste două tipuri de bacterii. Modificare sau dezechilibrul acestui raport înseamnă dizbiosă, care nu corespunde neapărat stării de boală, dar este prin definiţie un sindrom bacteric cu schimbarea florei intestinale.

Bacteriile benefice cele mai importante sunt Lactobacillus salivarius, L.casei, L.rhamnosus, Bifidobacterium bifidum, B.longum, B.lactis si Streptococcus thermophilus.

Ele au numeroase proprietăţi terapeutice, antiinflamatoare, anticancerigene, anticonstipaţie, inhibiţia creşterii unor agenţi patogeni (Clostridium în perioada post-antibioterapie).

Agenţii patogeni sunt responsabili pentru milioane de cazuri de boli infecţioase gastrointestinale.

Cei mai importanţi sunt virusurile, paraziţii, micotoxinele şi bacteriile specifice:Yersinia enterocolitica, Vibrio sp., Staphylococcus aureus, Campylobacter, Listeria monocytogenes, Salmonella spp.., Shigella sp., Escherichia coli, Clostridium botulinum, Clostridium perfringens si Bacillus cereus.

Escherichia coli, în mod normal, este o bacterie comensală, inofensivă, dar, care în anumite condiţii, provoacă infecţii digestive, manifestate prin crampe, diaree, greţuri, vărsături. Atunci cînd Escherichia migrează din colon poate ajunge la rinichi şi poate determina infecţii renale severe.

Funcţiile metabolice ale florei intestinale  

-completează digestia eventualelor proteine, grăsimi, tipuri de amidon, care nu au fost complet reduse

-sinteza vitaminelor K, B1, B2, B6, B12

-demolează celuloza

Ce anume dăunează colonului?

Fără îndoială un exces de alimente dăunătoare crează tulburări funcţionale şi structurale cu stare de rău şi boală, dar în acelaşi timp carenţa alimentelor utile pune colonul în situaţia de a nu-şi putea îndeplini funcţiile în mod normal.

La toate acestea se adaogă stresul, fizic, psihic, substanţele toxice de tip exogen sau endogen şi evident alterarea florei microbiene

Alimente utile

-grăsimi nesaturate- care menţin impermeabilitatea peretelui intestinal

-fibre vegetale- cresc motilitatea intestinală şi reduc riscul de cancer

Alimente dăunătoare

unt şi creme slăbesc peretele intestinal făcîndu-l permeabil pentru anumiţi germeni

grăsimi saturate deoarece selectionează din flora bacterică microorganisme care transformă substanţe inerte în cancerogene. Determină formarea calculilor biliari stimulînd producerea de bilă.

Carne în exces mai ales masticată insuficient duce la fenomene de putrefacţie intestinală.

Alcoolul în sine este un factor de risc ducînd la o deteriorare sistemică a colonului şi la apariţia cancerului

zahărul rafinat deoarece permite dezvoltarea microorganismelor intestinale , în special Escherichia coli şi favorizează sinteza de acid oxalic care cauzează boli reumatismale.



Refacerea florei intestinale cu prebiotice şi probiotice

Prebioticele, sunt alimente care constituie hrana pentru germenii de fermentaţie. În această categorie intră fibre solubile: seminţe de in, de psyllium, fructe şi legume verzi (în special cele din familia cruciferelor: broccoli, varză), cereale integrale. Efectele benefice ale prebioticelor se fac simţite progresiv.

Probiotice, sunt alimente sau preparate speciale care conţin un număr mare de astfel de germeni, cum ar fi iaurturi care conţin bacterii probiotice - lactobacilii Acidophilus şi Bifidus, locuitori obişnuiţi ai florei intestinale. Aceştia rezistă destul de bine la aciditatea secreţiilor gastrice atunci cînd trec prin stomac şi pătrund cu uşurinţă în mediul intestinal, unde rămîn. Pentru a fi benefici pentru flora intestinală, aceşti germeni trebuie să fie vii. Din păcate, în timpul preparării majorităţii iaurturilor, amestecul de lapte şi bacterii este încălzit, pasteurizat, ceea ce omoară orice fiinţă vie. De aceea, pentru refacerea florei intestinale ar trebui să alegem iaurturile care conţin germeni vii şi sunt desemnate cu numele de „iaurturi probiotice”.

Reguli alimentare în caz de dizbiosă intestinală

Mîncaţi puţin şi des

Nu asociaţi la aceeaşi masă mai multe tipuri de alimente. Alegeţi carbohidraţii la prînz şi proteinele seara

Nu intoxicaţi organismul cu alimente de la fast food.

Consumaţi zilnic legume şi zarzavaturi , fierte sau crude. Este bine să alegeţi pe cele cu gust amar, cicoare, rucola, anghinare care au şi rol depurativ asupra ficatului.

Consumaţi fructe departe de mesele principale pentru a evita neplăcute fenomene fermentative.

Consumaţi apă în abundenţă pentru a ajuta la eliminarea toxinelor.

Un exemplu de dietă anti-dizbiosă

Imediat la trezire: sucul de la o jumătate de lămîie şi un pahar cu apă plată la temperatura camerei

Mic dejun suc de portocale făcut în casă

3 felii de pîine prăjită cu miere

Ceai de plante: tei, mentă, equisetum

Ora 11 şi ora 16

Un fruct de sezon

Un iaurt natural

Prînz

Un singur fel: paste, orez, pizza, cu o salată de crudităţi. Nu folosiţi multe cereale integrale deorece tind să acidifieze organismul.

Cina: un singur fel, ouă, carne, brînză de capră sau oaie , însoţit de legume crude sau fierte.

Evitaţi laptele şi brînzeturile de vacă, prăjeli, semipreparate, băuturi superalcoolice, ciocolată şi dulciuri industriale.