Vegetarienii
şi mai ales veganii sunt convinşi că se află la adăpost de orice formă de boală
dat fiind că evită grăsimile şi proteinele de origine animală.
Personal
cred că nu mai suntem în siguranţă din nici un punct de vedere. Şi veganii ar
trebui să îşi pună serioase întrebări şi să fie mai mult decît preocupaţi date
fiind ultimele rezultate ale investigaţiilor privind contaminarea fructelor şi
legumelor cu pesticide.
Înainte
de orice,să ne lămurim, ce sunt pesticidele?
Produşi
chimici folosiţi în agricultură pentru apărarea culturilor de paraziţi( organinsme
care trăiesc pe seama altor organisme) , insecte care se hrănesc cu plante,
ciuperci şi buruieni.
Studiile
au demonstrat că expunerea directă sau indirectă a persoanelor la aceste substanţe
poate avea efecte negative producînd tulburări pe termen lung , la copii,
bătrîni şi în special la agricultori. De asemeni pot fi cauza contaminării pînzelor
freatice, aerului şi solului. Moleculele chimice din aceste amestecuri se pot
dispersa în aer lovind şi alte organisme decît cele pentru care au fost
concepute. Ajungînd în sol şi în apa freatică pot dăuna vegetaţiei spontane ,
îmbolnăvi micile mamifere şi distruge insectele utile.
Din
aceste motive cadrul legal privind folosirea acestor substanţe este foarte
riguros şi supus mereu modificărilor, în funcţie de ultimele rezultate ale
cercetărilor. Dar cu toate legile şi eforturile depuse, conform studiului
publicat de Legambiente în mai 2011,
contaminarea fructelor şi legumelor cu pesticide este destul de elevată. Astfel
în eşantioanele analizate au fost găsite reziduri de Captan, Clorphyrifos,
Boscalid, Fosmet, Diclorat , Diazion.
Clorphyrifos
, aşa cum rezultă din numeroase studii de cercetare poate interacţiona cu
sistemul endocrin compromiţind buna funcţionare a acestuia. În aceleaşi timp
produsul şi metaboliţii săi sunt neurotoxici
cu efecte pe termen lung privind reglarea neruroendocrină şi dezvoltarea
psihosocială. Unstudiu realizat în America pe copii între 8 şi 15 ani, şi publicat
în anul 2010 în revista Pediatrics
evidenţia următorul aspect: copii cu niveluri crescute ale metaboliţilor de
pesticide organosfosforice în urină , aveau dificultăţi de concentrare
manifestînd sindrom de hiperactivitate.
Privitor
la eşantioanele de fructe analizate ,studiul făcut de Legambiente fiind
publicat in mai 2011, 56,5 % prezentau unul sau mai multe reziduuri, la top
fiind perele cu 49,8%, căpsuni 47,1%, mere 45,7%, struguri 44,4%, piersici
40,4%.
Foarte
mare a fost concentraţia de reziduuri găsite în produşi derivaţi, cum ar fi de
exemplu, vinul 38,6% din probe aveau urme de unul sau mai multe reziduuri, şi
uleiul de măsline , 26,1 din probe conţineau reziduuri.
Ca
exemple eclatante: un eşantion de struguri albi conţinea 5 reziduuri diverse de
pesticide( Clorpirifos-metil, Triadimenol, triadimenof, Pencanazol, Pirimetanil)
un campion de pere cu 6 reziduuri( Fosmet, Pirimetanil, Trifluralin, Folpet, Chlorpirifos), Kresoxim), căpşuni de
provenienţă spaniolă cu 4 reziduuri diverse ( Ciprodinil, Mepariparin ,
Kresoxim-m, Triadimen), 2 eşantioane de mandarine cu 4 reziduuri diverse(
Propamocarb, Dicofol, Hexitiazox, Clorpirifos, Fosmet, Etofenprox).
În
continuare voi prezenta lista substanţelor folosite în agricultură.
Substanţe active introduse în 2010
chlorsulfuron-ierbicid
cyromazina –insecticid şi acaricid
etofenprox-insecticid
penconazol-
anticriptogamic
lufenuron
-insecticid
tetraconazol -anticriptogamic
triflusulfuron
methyl- ierbicid
Substanţe care sunt obiectul
unor noi directive şi reglementări noi
fipronil
-insecticid
malathion
-insecticid
methomyl-
insecticid
procimidon- anticriptogamic
carboxina- fungicid
dazomet- fumigant
metaldeide- molluschicid
isoxaben-
ierbicid
Substanţe active cu înalt
potenţial toxic încă admise
abamectin-
acaricid,insetticid
captan-
anticriptogamic
chlorpyrifos-
inseticid
chlorothalonil+cymoxanil
-anticriptogamic
cymoxanil-
anticriptogamic
diquat
dibromid- ierbicid
ethoprophos-
insecticid-geodezinfestant
fosfura
de aluminiu- insecticid
fosfura de magneziu insecticid
linuron- ierbicid
ziram -anticriptogamic
Efectele pesticidelor asupra sănătăţii omului –studii
ştiinţifice şi anchete epidemiologice
Timpul
de expunere, acţiunea combinată a uneia sau mai multor substanţe, tipul şi
cantitatea , sunt factori de luat în consideraţie atunci cînd vorbim de
pesticide şi sănătatea umană.
Tulburările glandei tiroide sunt dintre cele
mai comune în cazul expunerii prelungite la organocloruraţi. Potrivit unui
studiu recent este foarte probabilă apariţia hipotiroidismului la ţăranii care
folosesc insecticide organoclorurate tip Clordan, fungicide Benomil, Maneb/Mancozeb si ierbicidul
Paraquat. Folosirea de Maneb/Mancozeb
este asociată atît cu hiper cît şi cu hipotiroidism.
Paraquat
este interzis în Europa dar există numeroase studii ştiinţifice care îl
asociază cu boala Parkinson. De altfel dr Langstone, fondatorul institutului
Parkinson din Sunnyvale, California, a declarat pe baza a peste 50 de studii
efectuate, că folosirea ierbicidelor pe lîngă boala Parkinson poate determina şi
alte forme de demenţă.
Un
studiu efectuat pe lucrătorii din viticultură în sudul Franţei şi publicat în
2011 arată că aceştia aveau rezultate foarte proaste la testele
neuronale.
Pesticidele
organosfosforice sunt cele mai utilizate atît în agricultur cît şi în mediul
familiar fiind active pe o gamă largă de insecte. Cele mai comune sunt
Clorpyrifos şi Diazinon. În natură în prezenţa luminii şi apei se degradează
destul de repede în timp ce în spaţii închise rămîn active pentru mult timp constituind
o sursă de toxine pentru adulţi şi mai ales pentru copii. Chlorpyrifosul în
special acţionează ca un interferent endocrin producînd tulburări în reglarea
neuroendocrină. La femeile gravide expuse
la
aceste substanţe creşte riscul de a naşte copii cu tulburări afective şi întîrziere
mentală.
Cu
toate acestea pesticidele sunt încă folosite pe scară largă şi alimentele în
acest caz
reprezintă
o continuă sursă de pericol.
Ce e de făcut?
În
primul rînd încercaţi să alegeţi pentru alimentaţia voastră şi a familiei
legume şi fructe de sezon. Ardei graşi, gogoşari, vinete, dovlecei , sunt
legume de vară, dar ştiţi bine ca se pot găsi la supermarket şi în pieţe chiar
şi iarna. Pentru a produce aceste legume înafara sezonului este nevoie de o
cantitate mult mai mare de pesticide. Astfel împreună cu ele ajung pe mesele
noastre şi cantităţi însemnate de reziduuri chimice care nu pot fi eliminate
total nici măcar prin spălare.
Într-o
anchetă, condusă de Greenpeace, în care au fost analizate eşantioane de
struguri , ardei , gogoşari provenind din Grecia, Spania şi Turcia, s-a constat
că peste 50% aveau pesticide mult peste limitele maxime admise.
În
aceeaşi anchetă s-a constatat că cea mai mare cantitate de pesticide se găseşte
în fructe şi legume provenite din ţările dinafara Comunitătii Europene, Turcia
în capul listei privind încălcarea normelor de folosire a acestor substanţe.
Iată
lista legumelor şi fructelor cu înalt grad de toxicitate pe care vă recomand să
le evitaţi la supermarket( în stînga produsul , în dreapta ţara de provenienţă).
ananas – Ghana
mere-Austria
caise-Grecia
banane –Costa Rica, Ecuador, Panama, Columbia
Pere-Sud Africa, Turcia, Italia
clementine-Spagna, Italia
grepfruit –Israel,
Spagna, Turcia
lamii-Brazilia
mandarine-Spagna
mango-Thailanda
portocale-Argentina, Grecia, Spagna
papaya –Thailanda
struguri de masa – Germania,
Turcia
ardei gras,gogosar -Turcia
vinete- Turcia
dovlecei- Turcia
rosii- Turcia, Maroc
cartofi- Franţa
morcovi- Spagna, Turcia
Şi
mult discutata duzină
blestemată, lista celor mai
contaminate 12 alimente
piersici
mere
ardei gras
ţelină
nectarine
căpşuni
cireşe
pere
struguri
spanac
salată verde
cartofi
O
altă soluţie: cumpăraţi de la ţărani, ei nu au venituri atît de mari încît să
poată achiziţiona aceşti produşi chimici.
Sau
puteţi urma sfatului botanistului(84 de ani) Libereso Guglielmi, cel care îi
inspiră marelui scriitor Italo Calvino, romanul il Barone rampante( baronul din copac). Extravagantul om de ştiinţă
spune că trebuie să consumăm flori de cîmp , şi chiar inventează o mulţime de
reţete cu acestea – după spusele sale florile de salcîm şi soc sunt excelente
prăjite sau în salată, lalelele, un deliciu dacă sunt umplute cu brînză. În mod
sigur nimeni nu s-a gîndit să stropească urzicile, lăcrămioarele sau brusturii
cu insecticide.
Şi
pe cît posibil, zice baronul, obişnuiţi-i şi pe copii cu aceste delicatess/uri.
Depinde totul de alegerile pe care le faceţi.
Sunteţi serviţi: pentru dumneavoastră, pesticide à
la carte!