Pesticide à la carte







Vegetarienii şi mai ales veganii sunt convinşi că se află la adăpost de orice formă de boală dat fiind că evită grăsimile şi proteinele de origine animală.
Personal cred că nu mai suntem în siguranţă din nici un punct de vedere. Şi veganii ar trebui să îşi pună serioase întrebări şi să fie mai mult decît preocupaţi date fiind ultimele rezultate ale investigaţiilor privind contaminarea fructelor şi legumelor cu pesticide.  
Înainte de orice,să ne lămurim, ce sunt pesticidele?
Produşi chimici folosiţi în agricultură pentru apărarea culturilor de paraziţi( organinsme care trăiesc pe seama altor organisme) , insecte care se hrănesc cu plante, ciuperci şi buruieni.
Studiile au demonstrat că expunerea directă sau indirectă a persoanelor la aceste substanţe poate avea efecte negative producînd tulburări pe termen lung , la copii, bătrîni şi în special la agricultori. De asemeni pot fi cauza contaminării pînzelor freatice, aerului şi solului. Moleculele chimice din aceste amestecuri se pot dispersa în aer lovind şi alte organisme decît cele pentru care au fost concepute. Ajungînd în sol şi în apa freatică pot dăuna vegetaţiei spontane , îmbolnăvi micile mamifere şi distruge insectele utile.
Din aceste motive cadrul legal privind folosirea acestor substanţe este foarte riguros şi supus mereu modificărilor, în funcţie de ultimele rezultate ale cercetărilor. Dar cu toate legile şi eforturile depuse, conform studiului publicat de Legambiente  în mai 2011, contaminarea fructelor şi legumelor cu pesticide este destul de elevată. Astfel în eşantioanele analizate au fost găsite reziduri de Captan, Clorphyrifos, Boscalid, Fosmet, Diclorat , Diazion. 
Clorphyrifos , aşa cum rezultă din numeroase studii de cercetare poate interacţiona cu sistemul endocrin compromiţind buna funcţionare a acestuia. În aceleaşi timp produsul şi metaboliţii săi sunt neurotoxici  cu efecte pe termen lung privind reglarea neruroendocrină şi dezvoltarea psihosocială. Unstudiu realizat în America pe copii între 8 şi 15 ani, şi publicat în anul 2010 în revista Pediatrics evidenţia următorul aspect: copii cu niveluri crescute ale metaboliţilor de pesticide organosfosforice în urină , aveau dificultăţi de concentrare manifestînd sindrom de hiperactivitate.

Privitor la eşantioanele de fructe analizate ,studiul făcut de Legambiente fiind publicat in mai 2011, 56,5 % prezentau unul sau mai multe reziduuri, la top fiind perele cu 49,8%, căpsuni 47,1%, mere 45,7%, struguri 44,4%, piersici 40,4%.
Foarte mare a fost concentraţia de reziduuri găsite în produşi derivaţi, cum ar fi de exemplu, vinul 38,6% din probe aveau urme de unul sau mai multe reziduuri, şi uleiul de măsline , 26,1 din probe conţineau reziduuri.
Ca exemple eclatante: un eşantion de struguri albi conţinea 5 reziduuri diverse de pesticide( Clorpirifos-metil, Triadimenol, triadimenof, Pencanazol, Pirimetanil) un campion de pere cu 6 reziduuri(  Fosmet, Pirimetanil, Trifluralin, Folpet, Chlorpirifos), Kresoxim), căpşuni de provenienţă spaniolă cu 4 reziduuri diverse ( Ciprodinil, Mepariparin , Kresoxim-m, Triadimen), 2 eşantioane de mandarine cu 4 reziduuri diverse( Propamocarb, Dicofol, Hexitiazox, Clorpirifos, Fosmet, Etofenprox).


În continuare voi prezenta lista substanţelor folosite în agricultură.

 Substanţe active introduse în 2010

chlorsulfuron-ierbicid
cyromazina –insecticid şi acaricid
etofenprox-insecticid
penconazol- anticriptogamic
lufenuron -insecticid
tetraconazol -anticriptogamic
triflusulfuron methyl- ierbicid

Substanţe care sunt obiectul unor noi directive şi reglementări noi

fipronil -insecticid
malathion -insecticid
methomyl- insecticid
procimidon- anticriptogamic
carboxina- fungicid
dazomet- fumigant
metaldeide- molluschicid
isoxaben- ierbicid

Substanţe active cu înalt potenţial toxic încă admise

abamectin- acaricid,insetticid
captan- anticriptogamic
chlorpyrifos- inseticid
chlorothalonil+cymoxanil -anticriptogamic
cymoxanil- anticriptogamic
diquat dibromid- ierbicid
ethoprophos- insecticid-geodezinfestant
fosfura de aluminiu- insecticid
fosfura de magneziu insecticid
linuron- ierbicid
ziram -anticriptogamic


Efectele pesticidelor asupra sănătăţii omului –studii ştiinţifice şi anchete epidemiologice

Timpul de expunere, acţiunea combinată a uneia sau mai multor substanţe, tipul şi cantitatea , sunt factori de luat în consideraţie atunci cînd vorbim de pesticide şi sănătatea umană.
 Tulburările glandei tiroide sunt dintre cele mai comune în cazul expunerii prelungite la organocloruraţi. Potrivit unui studiu recent este foarte probabilă apariţia hipotiroidismului la ţăranii care folosesc insecticide organoclorurate tip Clordan, fungicide  Benomil, Maneb/Mancozeb si ierbicidul Paraquat. Folosirea de  Maneb/Mancozeb este asociată atît cu hiper cît şi cu hipotiroidism.
Paraquat este interzis în Europa dar există numeroase studii ştiinţifice care îl asociază cu boala Parkinson. De altfel dr Langstone, fondatorul institutului Parkinson din Sunnyvale, California, a declarat pe baza a peste 50 de studii efectuate, că folosirea ierbicidelor pe lîngă boala Parkinson poate determina şi alte forme de demenţă.
Un studiu efectuat pe lucrătorii din viticultură în sudul Franţei şi publicat în 2011 arată că aceştia aveau rezultate foarte proaste  la testele  neuronale.

Pesticidele organosfosforice sunt cele mai utilizate atît în agricultur cît şi în mediul familiar fiind active pe o gamă largă de insecte. Cele mai comune sunt Clorpyrifos şi Diazinon. În natură în prezenţa luminii şi apei se degradează destul de repede în timp ce în spaţii închise rămîn active pentru mult timp constituind o sursă de toxine pentru adulţi şi mai ales pentru copii. Chlorpyrifosul în special acţionează ca un interferent endocrin producînd tulburări în reglarea neuroendocrină. La femeile gravide expuse
la aceste substanţe creşte riscul de a naşte copii cu tulburări afective şi întîrziere mentală.
Cu toate acestea pesticidele sunt încă folosite pe scară largă şi alimentele în acest caz
reprezintă o continuă sursă de pericol.

Ce e de făcut?

În primul rînd încercaţi să alegeţi pentru alimentaţia voastră şi a familiei legume şi fructe de sezon. Ardei graşi, gogoşari, vinete, dovlecei , sunt legume de vară, dar ştiţi bine ca se pot găsi la supermarket şi în pieţe chiar şi iarna. Pentru a produce aceste legume înafara sezonului este nevoie de o cantitate mult mai mare de pesticide. Astfel împreună cu ele ajung pe mesele noastre şi cantităţi însemnate de reziduuri chimice care nu pot fi eliminate total nici măcar prin spălare.

Într-o anchetă, condusă de Greenpeace, în care au fost analizate eşantioane de struguri , ardei , gogoşari provenind din Grecia, Spania şi Turcia, s-a constat că peste 50% aveau pesticide mult peste limitele maxime admise.
În aceeaşi anchetă s-a constatat că cea mai mare cantitate de pesticide se găseşte în fructe şi legume provenite din ţările dinafara Comunitătii Europene, Turcia în capul listei privind încălcarea normelor de folosire a acestor substanţe.

Iată lista legumelor şi fructelor cu înalt grad de toxicitate pe care vă recomand să le evitaţi la supermarket( în stînga produsul , în dreapta ţara de provenienţă).

ananas – Ghana
mere-Austria
caise-Grecia
banane –Costa Rica, Ecuador, Panama, Columbia
Pere-Sud Africa, Turcia, Italia
clementine-Spagna, Italia
grepfruit –Israel, Spagna, Turcia
lamii-Brazilia
mandarine-Spagna
mango-Thailanda
portocale-Argentina, Grecia, Spagna
papaya –Thailanda 
struguri de masa – Germania, Turcia 
ardei gras,gogosar -Turcia
vinete- Turcia
dovlecei- Turcia
rosii- Turcia, Maroc
cartofi- Franţa
morcovi- Spagna, Turcia

Şi mult discutata duzină blestemată, lista celor mai contaminate 12 alimente 
piersici
mere
ardei gras
ţelină
nectarine 
căpşuni
cireşe
pere
struguri
spanac
salată verde
cartofi  

O altă soluţie: cumpăraţi de la ţărani, ei nu au venituri atît de mari încît să poată achiziţiona aceşti produşi chimici.

Sau puteţi urma sfatului botanistului(84 de ani) Libereso Guglielmi, cel care îi inspiră marelui scriitor Italo Calvino, romanul il Barone rampante( baronul din copac). Extravagantul om de ştiinţă spune că trebuie să consumăm flori de cîmp , şi chiar inventează o mulţime de reţete cu acestea – după spusele sale florile de salcîm şi soc sunt excelente prăjite sau în salată, lalelele, un deliciu dacă sunt umplute cu brînză. În mod sigur nimeni nu s-a gîndit să stropească urzicile, lăcrămioarele sau brusturii cu insecticide.
Şi pe cît posibil, zice baronul, obişnuiţi-i şi pe copii cu aceste delicatess/uri.


Depinde totul de alegerile pe care le faceţi.

Sunteţi serviţi: pentru dumneavoastră, pesticide à la carte!