Cancerul de prostată şi alimentaţia



LA EDITURA TRACUS ARTE A APARUT CARTEA MEA DE NUTRITIE
7 ANI LA DIETA.AVENTURILE UNEI FEMEI GRASE








PE YOU TUBE CAUTA DIETA GENETICA A LUI MARIE VRANCEANU SI KEITH GRIMALDI 


NOUA FRONTIERA A NUTRITIEI. 

Cancerul de prostata şi alimentaţia


Am suspiciunea că mulţi nu stiu exact ce este prostata, motiv pentru care cancerul care loveşte acest organ se află la baza unor discuţii aprinse. 

Prostata este un organ musculo glandular de forma unei castane care înconjoară porţiunea iniţială a uretrei la bărbat , adică tubul prin care urina şi lichidul seminal ies din corp.
La adult are cam 3,8 cm în lungime şi 20-30 gr în greutate.
Glanda este compusă din 30-50 de tuburi sau mici glande care secretă  lichidul seminal, unul din principalii componenţi ai spermei şi care hrăneşte şi vehiculează spermatozoizii.



După cum se vede este un organ foarte mic dar care crează mari probleme.
Aşa cum arată un studiu, cancerul de prostată reprezintă 25% din totalul cazurilor de cancer. Circa jumătate dintre bărbaţii peste 70 de ani au un cancer latent la prostată, o formă silenţioasă care nu produce tulburări majore.
Deşi foarte răspîndit cancerul de prostată are o evoluţie lentă, doar 7% dintre subiecţii afectaţi mor înainte de 5 ani. În acest caz atît medicul cît şi pacientul se găsesc în faţa unei dileme: boala va deveni un factor de risc înainte ca moartea să survină din alte cauze?
În prezent pentru a depista cancerul de prostată se controlează markerul PSA-antigen prostatic specific şi al cărui nivel maxim admis este 4.
Peste această valoare se consideră că persoana este în pericol de a dezvolta boala. Testul este destul de ambiguu.
Dar ce anume duce la apariţia cancerului de prostată?
Răspunsul este unul unanim acceptat în lumea ştiinţifică: alimentaţia.

Un studiu realizat la Harvard arată că persoanele care consumă multe lactate se vor îmbolnăvi cu o frecvenţă de patru ori mai mare în comparaţie cu cele care consumă cantităţi reduse. Astfel aportul masiv de lactate devine factor declanşator.
Se pare că acest lucru se datorează conţinutului ridicat de calciu şi fosfor din aceste produse.
Să vedem cum stau lucrurile.

Un prim mecanism se referă la un hormon implicat în dezvoltarea celulelor cancerigene numit factor de creştere insulino-like 1( IGF-1) . Acesta este predictiv pentru cancer exact ca şi colesterolul pentru cardiopatii.
În condiţii normale acest hormon controlează timpii de creştere ai celulelor, adică reproducerea acestora şi eliminarea celor vechi, uzate.
În stări patologice factorul IGF-1 devine mai activ favorizînd dezvoltarea de noi celule şi inhibînd eliminarea celor uzate ducînd la apariţia cancerului.

Dar ce legătură are aceasta cu alimentaţia?
S-a constatat că o dietă cu produse preponderent de origine animală creşte nivelurile acestui hormon în sînge. Referitor la cancerul de prostată s-a demonstrat că subiecţii care au un nivel crescut de IGF-1 în sînge au un risc de 5,1 ori mai mare de a se îmbolnăvi . Şi nu numai atît: orice bărbat care are niveluri scăzute ale unei proteine care leagă şi dezactivează IGF-1, prezintă un risc de 9 ori mai mare de a se îmbolnăvi.

Al doilea mecanism se referă la metabolismul vitaminei D. Aceasta nu este o substanţă nutritivă pe care să o consumăm. Organismul nostru poate produce cantitatea necesară printr-o simplă expunere la soare, timp de 20 de minute în fiecare zi.
Producerea acestei vitamine mai este legată şi de alimentaţie.
Producerea formei celei mai active ale acesteia, numită şi vitamina D hipercativă, este strict monitorizată de către organism. Această formă aduce numeroase beneficii organismului printre care şi prevenirea cancerului, osteoporozei, bolilor autoimune. Un medicament pe bază de vitamina D hiperactivă ar fi prea puternic şi prea periculos pentru a putea fi folosit.
Alimentaţia noastră va determina cantitatea de vitamina D hiperactivă ce va fi produsă şi modul în care va fi folosită în organism.
Astfel, dietele bogate în alimente de origine animală ( printre care şi lactatele) au tendinţa de a bloca producerea acesteia. Nivelul scăzut al vitaminei hiperactive în sînge duce la apariţia cancerului de prostată. Un aport de calciu crescut crează de asemeni un mediu propice scăderii de vitamina D hiperactivă, agravînd problema.
Soluţia?
Schimbarea stilului de viaţă şi consumarea în cantităţi cît mai reduse o produşilor de origine animală, în special lactate, carne, salamuri de orice fel cît şi produşi care să irite căile urinare( exemplu-ardei iute).
În acest sens alegeţi alimente bogate în antioxidanţi, cum ar fi lycopenul prezent în tomate. Studiile arată că acesta împreună cu vitamina D au un important rol profilactic.
Foarte bune sunt seminţele de in care au şi rol în blocarea tumorii. Sunt bogate în omega 3 şi un studiu realizat în SUA pe 161 de pacienţi a arătat că după 30 de zile de tratament cu seminţe de in, pacienţii au fost operaţi şi prostata examinată. Astfel s-a constatat o reducere cu 40 % a tumorii în grupul celor trataţi cu seminţe de in comparativ cu grupul placebo.
Consumaţi cît mai multe legume proaspete( acestea nu trebuie să lipsească de la nici o masă). Alegeţi legumele, fasole, linte, bob, mazăre ca sursă de proteine, nu au colesterol şi conţin cantităţi reduse de carbohidraţi.

Ceaiul verde prin conţinutul său în catechină este un bun aliat în lupta împotriva radicalilor liberi.

Ovăzul este un aliat preţios care echilibrează hormonii masculini.

Urzica prin conţinutul sau bogat în fier şi vitamina C este importantă în apărarea prostatei şi combaterea gutei.

Germenii de grîu sunt o importantă sursă de vitamina E cu  rol în dezintoxicarea organismului deoarece împiedică oxidarea acizilor graşi nesaturaţi din membranele plasmatice, generaţi de radicalii liberi. Doza consiliată 1200UI/zi( unităţi internaţionale).

Alga Spirulina pe lîngă un conţinut ridicat în vitaminele C, E şi B, metionină, seleniu, caroteni, are şi un bogat conţinut în superoxidodizmutază, o enzimă antioxidantă foarte utilă în combaterea radicalilor liberi.

Evitaţi grăsimile vegetale hidrogenate( margarină şi produse de patiserie) şi alegeţi uleiurile din seminte de in sau de măsline.
Consumaţi seminţe de bostan nesărate.
Renunţaţi la băuturile gazate , ceai negru şi alcool.
Scoateţi din alimentaţie zaharurile rafinate şi îndulcitorii pe bază de aspartam.
Nu adăogaţi gheaţă la băuturi deoarece forţaţi organismul la un consum suplimentar de energie pentru menţinerea temperaturii constante.
Practicaţi regulat o activitate fizică. Optim înotul asociat cu streching.

Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association arată că, Serenoa repens, ar putea fi soluţia pentru prevenirea hipertrofiei prostatice benigne şi cine ştie poate chiar al carcinomului prostatic.
Este vorba de un palmier pitic care se găseşte în sud estul Statelor Unite în preajma coastelor litorale şi pe care nativii americani îl foloseau în special în combaterea afecţiunilor aparatului urinar. Planta conţine principii active capabile să contracareze efectul hormonal negativ ( cauza principală a hipertrofiei  benigne ) asupra glandei.