Cancerul colonorectal şi alimentaţia



LA EDITURA TRACUS ARTE A APARUT CARTEA MEA DE NUTRITIE
7 ANI LA DIETA.AVENTURILE UNEI FEMEI GRASE 






PE YOU TUBE CAUTA DIETA GENETICA A LUI MARIE VRANCEANU
NOUA FRONTIERA A NUTRITIEI 


 All rights reserved Marie Vranceanu



La sfîrşitul lui iunie 2002 Geoge W. Bush dădu , pentru două ore preşedinţia SUA lui Dick Cheney, timpul necesar pentru a se supune unei colonoscopii. Episodul făcu înconjorul pămîntului, în special pentru impactul pe care l-ar fi putut avea rezultatul asupra politicii mondiale. Acesta fu unul dintre momentele în care atît SUA cît şi alte naţiuni acordară maximă atenţie uneia dintre cele mai răspîndite boli mortale: cancerul de colon-rect şi care se află pe locul patru în lume privind incidenţa formelor de cancer. Conform unor studii, se pare că 10% dintre persoanele pînă în 70 de ani apaţinînd ţărilor occidentale, vor dezvolta forma malignă.

Cancerul de colon rect loveşte intestinul gros, unul dintre  segmentele tubului digestiv.

Anatomia intestinului
           Intestinul subţire



Este cel mai lung segment al tubului digestiv şi organul cel mai important al procesului de digestie prin funcţia motorie şi de absorbţie.Se întinde de la sfincterul piloric pînă la valvula ileocecală, unde se continuă cu intestinul gros.
Prezintă două porţiuni:
-Duodenul, care este fixat de peretele posterior al abdomenului.
-Jejuno-ileonul care este mobil.
Intestinul gros



Este ultimul segment al tubului digestiv. Se întinde de la nivelul valvulei ileocecale pînă la orificiul anal. I se descriu mai multe segmente:
-Cecul cu apendicele cecal care comunică cu ileonul prin valva ileocecală Bauhin. Apendicele este un diverticul rudimentar al cecului a cărei mucoasă conţine numeroşi foliculi limfatici, reprezentînd o adevărată amigdală abdominală.
-Colonul ascendent merge aproape vertical pînă sub faţa inferioară a ficatului de unde se cudează, formînd unghiul colic drept sau hepatic pentru a se continua cu colonul transvers. Este fixat pe peretele posterior al abdomenului din peritoneul parietal.
-Colonul transvers este situat între unghiul colic drept şi colic stîng sau splenic de unde se continuă cu colonul descendent. Este un segment mobil, învelit de o formaţiune peritoneală, mezocolonul transvers, care îl leagă de peretele posterior al trunchiului.
-Colonul descendent coboară pe peretele abdominal stîng pînă la nivelul crestei iliace stîngi de unde se continuă cu sigmoidul. Este un organ retroperitoneal.
-Sigmoidul sau colonul ileo-pelvin este un segment mobil. Ocupă fosa iliacă stîngă şi o parte din bazin.
-Rectul este segmentul terminal al intestinului gros şi tubului digestiv. El s-a adaptat funcţiei de rezervor şi de organ excretor. Pentru aceasta este prevăzut cu un = sistem de suspensie = muşchii ridicători anali, sistem de contenţie, muşchii sfincteri anali. Rectul se termină la nivelul orificiului anal. El nu mai prezintă nici unul din caracterele colonului.
Intestinul gros are o lungime de 1,60 metri.

Aspecte privind răspîndirea geografică a bolii

Cele mai multe cazuri de cancer de colon se înregistrează în America de Nord, Europa, Australia şi ţări asiatice bogate, ca Japonia şi Singapore. În Africa, Asia, America centrală şi de Sud, incidenţa bolii este mult mai scăzută. De exemplu , Cehia are o rată de mortalitate de 34,19 la fiecare 100.000 de cazuri, ţara noastră 8, în timp ce Bangladesh are 0.63 , Nigeria 0,80, Noua Zeelandă 36. După cum se poate vedea incidenţa bolii variază mult de la ţară la ţară şi este justificat să ne întrebăm: de ce? Este vorba de diferente genetice sau de mediu?
Se pare că în cazul acestei boli dieta şi mediul joacă rolul cel mai important. S-a demonstrat că populaţiile care migrează din ţări cu risc de cancer scăzut în ţări cu risc crescut, pe parcursul a două generaţii vor dezvolta un nivel de risc crescut ceea ce sugerează că dieta şi stilul de viaţă sunt factori esenţiali în declanşarea bolii. Dacă s-ar trata de factori ereditari ar fi nevoie de mult timp, cunoscut fiind că, în contextul societăţilor umane este nevoie de mii de ani pentru a obţine mutaţii difuze şi permanente a genelor transmisibile.
Un studiu amplu efectuat în 32 de naţiuni  privind cancerul de colon şi alimentaţia a stabilit o strînsă corelaţie între boală şi consumul de carne. Astfel în ţările în care se consumă mai multă carne, mai multe zaharuri şi mai puţine cereale integrale, incidenţa cancerului e cu mult mai mare  decît în ţările în care se consumă cantităţi inferioare din aceste produse. Denis Burkitt, important om de ştiinţă, a ipotizat că aportul de fibre alimentare ar fi esenţial pentru buna funcţionare şi sănătate a colonului.
Fibrele, aşa cum am mai spus, se găsesc doar în alimente de origine vegetală şi reprezintă acea parte a plantei pe care organismul nostru nu poate să o digere. În studiul Dietary fiber and plant foods in relations to colorectal cancer mortality, the seven country study  s-a demonstrat fără echivoc: consumul de circa 10 grame de fibre în plus zilnic reduce cu 33% riscul apariţiei cancerului. Cantitatea de fibre recomandată zilnic este de 25-30 gr cu un raport de 1:1 între solubile şi insolubile. Într-o alimentaţie echilibrată aportul de fibre trebuie să fie de 1g pentru fiecare 100 de kcal ingerate.
ATENTIE
există numeroşi integratori pe bază de fibre. Consumarea acestora este o gravă eroare  în primul rînd pentru că nu au aceeaşi valoare cu fibrele din alimente naturale, în al doilea rînd se poate uşor depăşi cantitatea consiliată( ceea ce iarăşi este dăunător) şi în al treilea rînd cine are nevoie de astfel de integratori înseamnă că nu are o alimentaţie corectă.
Necesarul de fibre trebuie să fie satisfăcut printr-un consum echilibrat de fructe şi legume.
În acest sens pentru un consum corect s-a introdus Indicele de fibră IF care se calculează astfel:
IF=(FIB/CAL)X100,
în care Cal reprezintă caloriile pe 100 gr şi Fib fibrele în grame tot pentru 100 de grame. Pentru a evalua aportul de fibre este important să raportăm cantitatea la caloriile alimentului pentru a evita probleme de îngrăşare. De exemplu 100 gr de struguri conţin 1,5 gr de fibre şi 61 kcal. Într-o dietă zilnică normală cu 2000 de kcal subiectul ar trebuie să consume 1,3 kg de struguri pentru 20 gr de fibre , caz în care aportul caloric ar fi de 811kcal, ceea ce este foarte mult.
Consumind salată, de exemplu de cicoare, care conţine 3,6 gr de fibre pe 100 gr şi doar 10kcal va fi nevoie de 550 gr de produs pentru 20 gr de fibre şi un aport de doar 55 de kcal.
Pentru a vedea care este indicele de fibre al diverselor alimente puteţi consulta tabele în acest sens.
În concluzie o dietă bogată în fibre este absolut esenţială pentru reducerea riscului de cancer de colon.
Pe lîngă aceasta un rol important îl are şi exerciţiul fizic.

Dar, întorcîndu-ne la ex preşedintele american, ce rol are colonoscopia?
Colonoscopia este o investigaţie ce permite medicului să observe interiorul intestinului gros (rectul şi colonul) cu ajutorul unui instrument flexibil prevăzut cu o microcameră numită colonoscop
Această investigaţie e de mare ajutor în cazul descoperirii polipilor, a zonelor ulcerate, a tumorilor,  a zonelor inflamate sau hemoragice. În timpul colonoscopiei se pot face biopsii
Poate fi folosită şi în cadrul unui screening pentru identificarea şi îndepărtarea tumorilor cu potenţial cancerigen sau a tumorilor maligne.
Colonoscopul poate fi folosit pentru examinarea în întregime a intestinului gros, dar şi pentru examinarea doar unei mici porţiuni de intestinul subţire. Un alt test numit sigmoidoscopie poate arăta doar rectul şi ultima treime inferioară a colonului.

Înaintea investigaţiei trebuie să se facă pregătirea colonului. Această pregătire poate dura o zi sau două în funcţie de cerinţele medicului. În unele cazuri este potrivită doar pregătirea din seara dinaintea examinării. Pentru mulţi, această pregătire este mult mai dificilă decît investigaţia în sine. Ca alternativă, mult mai puţin deranjantă, se poate face pregătirea prin hidrocolonterapie. 

Cînd se recomandă colonoscopia?

-există probleme sau anumite afecţiuni la nivelul anusului, rectului sau a intestinului gros. Această examinare este necesară atunci cînd pacientul prezintă simptome ca sîngerări neexplicabile la nivelul rectului, diaree cronică sau constipaţie, sîngerări oculte sau vizibile în scaun, dureri ale etajului abdominal inferior
-se doreşte evaluarea rezultatelor anormale de la examinarea cu bariu
-se realizează un screening pentru cancerul colonorectal sau al polipilor colonici

Cei mai mulţi dintre experţi recomandă screeningul pentru persoanele lipsite de factori de risc pentru cancerul colorectal începînd cu vîrsta de 50 de ani. 
Testele pentru determinarea sîngerărilor oculte împreună cu sigmoidoscopia sunt recomandate, dar pot fi folosite şi colonoscopia sau examenul baritat în dublu contrast. Dacă testele de depistare a sîngerărilor oculte sau examenul dublu contrast cu bariu sunt anormale se poate recomandă o colonoscopie sau sigmoidoscopie
-se recomandă ca persoanele care au riscuri crescute de a face cancer de colon să facă astfel de examinări de la vîrsta de 40 de ani. În funcţie de nivelul de risc screeningul poate include teste de depistare a sîngerărilor oculte, sigmoidoscopie, examen baritat în dublu contrast sau colonoscopie. În cazul persoanelor cu risc crescut de a face cancer de colon este bine ca acestea să fie sfătuite de medic în legătură cu examinarea cea mai utilă în fiecare caz în parte.
De mare utilitate este testul genetic în cazul în care subiectul a avut cazuri în familie de cancer colonorectal.  

Pentru prevenirea tumorilor de colon  este important:
-menţinerea greutăţii normale, deoarece s-a demonstrat că în cazul subiecţilor obezi incidenţa tumorii creşte cu 2,5%.
-consumul de alimente de origine vegetală , bogate în fibre:cereale integrale, legume, fructe,
-reducerea consumului de grăsimi
-reducerea consumului de carne roşie, alimente conservate cu nitriţi(salamuri, semipreparate) , afumături
-reducerea consumului de alcool- doza admisă 350 ml vin gradaţie alcoolică 10
 -activitate fizică, măcar 30 de minute zilnic