Chirurgia bariatrică şi slăbirea. Pro si contra

PE YOU TUBE CAUTA DIETA GENETICA A LUI MARIE VRANCEANU SI KEITH GRIMALDI 


NOUA FRONTIERA A NUTRITIEI. 

articol publicat în curierul medical de Arges
17  decembrie 2010

Petrecere, ursitoare, mîncare şi băutură din belsug, doar sunt la botezul primului meu nepot. Lumea înfulecă pofticios din bucate şi dă pe gît pahare cu vin roşu. Recunosc că mă dezmăţ şi eu cu nişte plăcinte şi un pahar de traminer. Ce să vă mai spun, ştiţi voi cum se petrece la români. Dar, nu pot, defect profesional, să nu remarc că naşa copilului nu mănîncă nimic. De la începutul serii a băut un strop de vin şi vreo două pahare cu suc. Pe Marilena, că  aşa se numeşte, am cunoscut-o acum un an şi jumătate la nunta lui soră-mea în calitate de patroană a localului unde se desfăşura evenimentul. Era îmbrăcată într-o rochie roşie care exalta greutatea sa de mare obeză. Cred că avea cam 120 de kg pe 1.75m. În prezent doamna îmbracă o rochie de un albastru violent dar care nu dă chiar rău cu blondul ei platinat. Ceea ce surprinde în schimb nu e nici rochia, nici exageratele bijuterii din aur, nici coafura model anii 60, nici machiajul un pic cam prea agresiv ci..greutatea, care nu cred să depăşească 70 de kg. O tot urmăresc cu privirea şi felicit ca pentru mine, nutriţionistul care a ajutat-o să slăbească. Şi îmi place că nici măcar la aşa o petrecere, unde e chiar în centru atenţiei, nu se lasă ispitită de supercaloricele produse. Totuşi dieta, văzînd cam ce a consumat, mi se pare exagerată. Un grătărel şi două frunze de salată stau în orice fel de dietă, oricît de drastică ar fi. Totuşi doamna , deşi zîmbeşte , are o expresie a feţei tristă. Cum mă roade curiozitatea o chem pe soră-mea şi o întreb ce dietă a urmat Marilena de a slăbit aşa mult. Ea mă priveşte şi răspunde sec: nici o dietă, şi-a micşorat stomacul. Rămîn cu paharul suspendat în aer.
-Vrei să spui că a recurs la chirurgia bariatrică?
- Exact.
-Păi nu vezi că nu mănîncă mai nimic. După cîteva înghiţituri vomită.
Mi se pare normal. E adevărat că Marilena era obeză, dar nu atît de obeză ca să se supună unei astfel de intervenţii extreme. Anul trecut, înafară de a fi grasă , nu mi s-a părut că ar fi prezentat semne evidente că viaţa i-ar fi fost în pericol. Cum în zilele noastre numărul persoanelor grase este în continuă creştere, evident unii s-au gîndit la o soluţie simplistă( în realitate periculoasă şi complicată) de a reduce cantitatea de alimente ingerate prin tăieturi, cusături, deviaţii, inele asa cum vă voi explica imediat. Se pare chiar că în anumite părţi ale lumii, informaţiile pe care le deţin în acest moment vin din Brazilia, aceste intervenţii au devenit o modă. O colegă din Rio, îmi spunea că după ce membrii familiei sale s-au îngrăşat ca purceii înaitea crăciunului s-au operat şi consecinţele sunt mai mult decît dezastruoase, dar în aceasta ţară, a-ţi micşora stomacul e la modă. La urma urmei operaţiile se fac contra cost, pe banii pacientului.   

                                                          *

                                       Chirugia bariatrică 

Balonul endogastric 


reprezintă metoda endoscopică prin care se introduce un balon din silicon în stomac, umplut cu ser, corespunzător dimensiunilor interne ale stomacului, timp de 6-8 luni. Modul de acţiune este prin reducerea capacităţii gastrice şi prin diminuarea senzaţiei de foame. Fără a fi un procedeu chirurgical tehnica reprezintă de multe ori un pas important necesar înaintea unor tehnici chirurgicale ce necesită în prealabil o scădere ponderală pentru a putea fi puse în practică.
Inelul perigastric 



este o metodă chirurgicală realizată laparoscopic prin care se aplică un inel siliconat în jurul stomacului delimitînd astfel două cavităţi interioare, una superioară mai mică, noul stomac, ce va realiza digestia, şi una inferioară mai mare, de pasaj către intestin. Reducînd capacitatea gastrică se obţine şi scăderea aportului alimentar la o masă pentru alimentele solide şi semisolide. Lichidele pot trece uşor prin îngustarea produsă de inel.
Gastrectomia longitudinală 


presupune îndepărtarea chirurgicală, tot laparoscopică, a unei porţiuni din rezervorul gastric transformîndu-l într-un tub şi reducînd semnificativ capacitatea de umplere şi procesare a alimentelor. Reducerea aportului obţinută astfel crează premisele scăderii ponderale ulterioare.
Operaţia de by-pass gastric 

este metoda chirurgicală,de asemenea laparoscopică, prin care se realizează o comunicare între porţiunea iniţială a stomacului şi intestinul subţire reducînd timpul în care alimentele suferă procesul de digestie şi modificînd şi unii dintre timpii acesteia. Rezultatul este o digestie şi implicit o absorbţie diminuate avînd ca rezultat pierderea ponderală de durată.
Există şi operaţii mai complexe, diversia bilio-pancreatică



de exemplu, în care pe lîngă scurtcircuitarea parţială a stomacului, ca la by-pass, se scoate din circuit şi duodenul, asta ducînd la scurtarea timpului în care alimentele vin în contact cu o serie întreagă de sucuri digestive, rezultatul fiind de asemenea o digestie şi o absorbţie diminuate. 


                                                  *
9 IUNIE 2011
mă reîntîlnesc cu Marilena la ziua lui soră-mea. La fel ca şi acum cîteva luni nu consumă mîncăruri solide şi semisolide, dar îşi pune din abundenţă îngheţată şi mousse de ciocolată. Ba chiar bea şi spumant dulce. Marilena s-a îngrăşat. Nu are 120 de kg ca înainte de operatie dar în mod sigur vreo 85.
 De ce? Simplu, văzînd că mîncărurile solide îi fac rău a găsit un alt sistem care include brioşele, cremele supercalorice, torturi şi altele. Problema rămîne aceeaşi. Nimic nu are un rezultat definitiv dacă nu se schimbă comportamentul alimentar. Şi cred că ar fi cinstit ca unei persoane care se supune unei astfel de intervenţii să i se spună din start care sunt riscurile. Din păcate lumea dietelor este şi o lume a multor minciuni care rezistă pentru că, se ştie, persoana grasă este labilă , frustrată de numeroasele diete fără succes şi mai ales atrasă de orice ar putea să o facă să slăbească repede şi fără prea multe sacrificii. Ideea conform căreia pentru a slăbi trebuie să suferim de foame este total falsă. Nimănui nu i-ar place să sufere de foame mai ales cînd persoana este alimento-dependentă. De cele mai multe ori în spatele unei probleme de spraponderabilitate se ascunde o problemă psihologică, depresie, anxietate, tulburări alimentare. Şi industria slăbitului, tot mai înfloritoare se bazează tocmai pe aceste aspecte. Se vînd la preţuri foarte scumpe iluzii de slăbire rapidă şi fără a implica răspunderea subiectului în cauză. Aş spune că industria slăbitului îşi crează azi clienţii de mîine. E ca şi cum dentistii ar caria în mod voit dinţii pacienţilor şi ortopezii ar rupe picioarele trecătorilor. Şi mai spun că ar fi cazul să se termine cu minciunile şi falsele iluzii.