Doamna Tsunami(fragment din cartea pe teme de nutritie, Viaţă de gras, viaţă de slab)


Sunt o femeie vanitoasă. Îmi place să fiu admirată şi mă gudur ca un cîine căruia i s-a arătat cubuleţul de zahăr cînd prietenele fiicei mele spun: ce mamă superbă ai! Idealul de frumuseţe pentru categoria ei de vîrstă.
Stau în cabinetul meu şi zîmbesc în timp ce mă uit în oglinjoara de la pudrieră şi iau în minte decizii pentru următoarele intervenţii estetice: uite aici şantul nasolabial  s-a cam surpat. Hmmm! Am auzit, mai nou, că se foloseşte acidul polilactic în locul celui hialuronic. Se spune că stimulează secreţia de colagen. În mod sigur obrajii mei sînt cam supţi.
Nu am timp să mă mai gîndesc la altceva că uşa cabinetului se deschide larg scoţînd un zgomot răguşit cînd clanţa se loveşte de perete. O doamnă impozantă se propteşte în faţa mea. Rămîn perplexă şi mă întreb: unde naiba o fi secretara? Beh, e în spatele femeii, doar că nu se vede. Doamna în cauză are, la o primă apreciere ochiometrică, 1.78m şi cam 100de kg. Secretara mea, măsurată şi cîntărită: 1.60m şi 52 de kg. Înţeleg că o fată aşa firavă nu ar fi putut în nici un fel să oprească unda anormală.
«Mă scuzaţi, doamna nu a vrut sub nici o formă să aştepte», se bîlbîie micuţa. Îi fac semn să plece în timp ce doamna tsunami scoate răspicat primele cuvinte: Bună ziua, eu am venit la dumneavoastră pentru că sunt disperată.
«Eu credeam că aţi venit pentru că sunteţi …vreau să folosesc cuvîntul grasă, dar nu se cade, un nutriţionist nu poate să se adreseze în acest fel pacientului..cuvintele potrivite sunt supraponderal, obez, deşi tare aş vrea să-i spun graso…renunţ şi continui..o persoană cu probleme de greutate. Dar dacă sunteţi doar disperată eu nu sunt nici psihiatru, nici psiholog. Sunt doar nutriţionistă».
«Păi tocmai de aia sunt disperată. Nu mănînc nimic de 7 luni şi cu toate acestea nu reuşesc să slabesc ».
«Adică de 210 zile sunteţi la post negru. Apa beţi?»
«Da, exact aşa cum spuneţi voi, un litru şi jumatate pe zi, şi mănînc»
 «ah, deci mîncaţi totuşi»..
«da, un iaurt dimineaţa, un măr la prînz şi un alt iaurt seara »
«ce fel de iaurt? »
«Natural»
 «Altceva?»
« Nimic, doar v-am spus, un măr, două iaurturi mici
şi apă. Vreti să spuneţi că şi apa îngraşă?»
«Nu, staţi liniştită.»
Mă uit scrutător la doamna tsunami care a rămas în picioare exact pe locul unde s-a proptit cînd a intrat, de parcă cineva i-ar fi cimentat picioarele în pavimentul încăperii.
«Vă rog să luaţi loc» îi spun indicîndu-i cu mîna stîngă scaunul aflat de cealaltă parte a biroului. Remarc o uşoară ezitare. Îmbracă o haină de blană lungă şi scumpă şi asta nu e sigur un punct în favoarea ei. Nu pentru că arată ca Yeti, eu sunt ecologistă, animalistă şi exceptînd eschimoşii nu accept portul acestor obiecte de către alte popoare. Pe scurt doamna nu-mi place. Şi nu e nici din cauza bijuteriilor cu care s-a împopoţonat. În cele din urmă pacienta mea se aşează pe scaun ţinînd strîns pe braţe poşeta marca Chanel. Nu ştiu dacă o face dinadins, dar nici marca poşetei nu mă impresionează pozitiv, dat fiind că în fiecare an, particip la marşurile de protest în faţa marilor magazine care vînd produse din piele. Asasini. Nu ar trebui s-o spun dar la acest punct sunt mulţumita că doamna are 100 de kg. O rog să se dezbrace de preţioasa-i vestimentaţie şi după măsurătorile de rigoare trag concluziile: 98 de kg şi 1.75m.
«Stimată doamnă, luînd în consideraţie anumiţi parametri deduc că necesarul caloric zilnic este de 2314 kcal.»
«Dacă spuneţi dumneavoastra »
«Nu doamnă, nu o spun eu, o spun tabelele . Şi tot după calcule precise greutatea  ideala la care ar trebui să ajungeţi e 67-68 de kg. Aşadar să reluăm. Mîncaţi de trei ori pe zi în total 2 iaurturi de 150 de grame fiecare, adică 300 de grame  şi un măr. Presupunem că mărul este cît se poate de mare şi cîntăreşte 200 de grame. Dacă facem un calcul rezultă: 300gr iaurt x42kcal( cît are un iaurt natural)=126 kcal.  200gr măr cu coajăx38kcal=72Kcal. Adunînd 126 cu 72 obţinem 198. Am spus că necesarul caloric, adică numărul de calorii de care aveţi nevoie pentru a vă menţine este de 2314. Dar dumneavoastră mîncaţi doar 198 de calorii pe zi, rezultă clar că aveţi un deficit caloric de 2116 Kcal. Spuneţi că de 7 luni mîncaţi în acest fel. Rezultă : 2116x210de zile= 444360kcal deficit. Vă informez ca 1 kg de grăsime conţine 9000 de calorii. Acum dacă împărţim 444.360 la 9000 îmi rezultă 49.3 kg.»

Mă ridic de pe scaun şi pun mîna pe umărul doamnei. O pipăi. Ea se holbează la mine mai mult decît suspect.
«Dottoressa, ce înseamnă asta?»
«Înseamnă că vreau să mă conving»
« Să vă convingeţi de ce?»
«Că nu sunteţi o fantomă»
« Fantomă, ce joc mai e şi ăsta?»

Sunt pe drumul cel bun. Pacienta mea e panicată.
«Mă neliniştiţi, cum să fiu o fantomă.»
« Beh, din spusele dumneavoastră şi calculele mele, rezultă că sunteţi moarta de cel puţin zece zile şi dacă totuşi aţi supravieţuit urmează oricum să muriţi în următoarele ore.»
 Doamna tsunami strîmbă boticul roşu şi se dezumflă ca o păpuşă gonflabilă la care i s-a defectat supapa.
«Ei, bine, zice ea, uneori merg să mănînc în oraş, soţul meu e un important om de afaceri, participăm la diverse întruniri, cocktail uri, deseori avem invitaţi la cină.»

Înţeleg că pe lîngă prînzurile de afaceri , diverse şuete şi cinele organizate în vila de proprietate personală unde, îmi explică doamna, are chiar şi un cuptor original cu piatră vulcanică pentru pizza, dînsa consumă într-adevar doar 2 iaurturi şi un măr pe zi.

Evident acesta este un caz aparte. De cele mai multe ori pacienţii nu au o viaţă aşa briliantă ca doamna Yeti. Dar un exces de calorii există întotdeauna. Şi chiar dacă acest exces nu e prea mare, continuînd zi de zi ajungem să ne îngrăşăm. Un studiu realizat în SUA pe un eşantion de persoane grase, slabe,normoponderale  şi care aveau diverse meserii,  a scos în evidenţă următorul fapt: pentru  fiecare  subiect s-a calculat necesarul caloric zilnic după care s-au introdus în dietă 100 de calorii în plus. Ce sunt 100 de calorii? Aproape nimic, 40 gr de pîine. După un an toţi se îngraşaseră de la 4 la 8 kg, ceea ce în doi ani înseamnă 8 -16 kg, şi în trei 12-24. Doar cu 100 de calorii în plus.

 Ştiu bine cum se începe, mai greu e să slăbeşti. Sunt o ex obeză. Am 1.70 şi cîntăresc 62 de kg. Sunt blondă, sexy şi deloc modestă. Bărbaţii mă adoră. Femeile mai puţin. Pe lîngă cărţile de nutriţie scriu şi romane. Tocmai am publicat unul. Masculii m-au lăudat, femeile în proporţie de 50% m-au criticat. Restul, reprezentat de cele slabe şi frumoase s-au coalizat cu mine. Pe site-ul de literatură s-au format astfel două găşti: graşii împotriva slabilor sau invers, nu mai ştiu. Aşa mi-a venit ideea acestei cărţi: Viaţă de gras, viaţă de slab. Le-am încercat pe amîndouă.